Administrația americană încă se străduiește să afle de ce a atacat Iranul

Motivele războiului cu Iranul rămân neclare în administrația Trump. La câteva zile după declanșarea conflictului dintre Statele Unite și Iran, administrația Donald Trump nu a reușit încă să ofere o explicație coerentă pentru intervenția militară. Justificările oficiale s-au schimbat rapid: de la presupuse planuri iraniene de atac preventiv până la presiuni politice din partea Israelului. Confuzia a devenit evidentă după declarațiile secretarului de stat, Marco Rubio, în Congresul american. Rubio a afirmat că SUA știau că Israelul se pregătea să atace Iranul și că o astfel de acțiune ar fi provocat inevitabil represalii împotriva forțelor americane din regiune. În aceste condiții, administrația Trump ar fi decis să lovească prima, pentru a evita pierderi mai mari.

CIA ar putea înarma forțe kurde pentru a provoca o revoltă în Iran

Statele Unite analizează posibilitatea de a sprijini militar grupări kurde din apropierea frontierei dintre Irak și Iran, într-o încercare de a declanșa o revoltă internă împotriva regimului de la Teheran, potrivit unor surse familiarizate cu planul citate de CNN. Inițiativa ar face parte din strategia mai largă a administrației Donald Trump de a slăbi regimul iranian în contextul conflictului militar recent din regiune. Dacă un război civil va izbucni, probabil ca numărul victimelor va fi similar celui din Irak, de sute de mii.

Reacția Rusiei după uciderea lui Khamenei arată calcul rece și temeri strategice

Uciderea ayatollahului Ali Khamenei, într-o lovitură israeliană susținută de Statele Unite, a generat la Moscova o reacție oficială dură, dar atent calibrată. Kremlinul a combinat condamnarea fermă a atacului cu un mesaj pragmatic privind prioritățile strategice ale Rusiei. Președintele Vladimir Putin a denunțat asasinatul drept „crimă comisă cu încălcarea cinică a tuturor normelor moralei umane și ale dreptului internațional”. Formula utilizată depășește ca intensitate reacțiile anterioare ale Moscovei față de alte schimbări de regim din state aliate. Cu toate acestea, liderul rus a evitat să numească explicit Statele Unite sau Israelul drept responsabile.

Mojtaba Khamenei, ales Lider Suprem al Iranului după uciderea lui Ali Khamenei în atacul din 28 februarie

Alegerea lui Mojtaba Khamenei, 57 de ani, ca Lider Suprem al Iran deschide o nouă etapă politică la Teheran, după uciderea lui Ali Khamenei în atacul americano-israelian din 28 februarie. Potrivit publicației de opoziție Iran International, desemnarea a fost făcută marți seară de Adunarea Experților, într-o procedură online, deoarece sediul instituției ar fi fost distrus într-un bombardament israelian.

România resimte presiunea creșterii prețurilor la carburanți, deși produce petrol

 Chiar dacă România produce anual 2,5 milioane tone de țiței, consumul intern de produse petroliere este acoperit în proporție de peste 77% prin importuri, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Anul trecut, țara a importat 8,9 milioane tone de țiței, în valoare de 4,15 miliarde euro, adică de trei ori mai mult decât produce. Creșterea prețului barilului de țiței la 80 de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimul an, după blocarea strâmtorii Hormuz de către Iran, pune presiune suplimentară asupra pieței interne. Aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol trece prin această strâmtoare, ceea ce afectează direct prețurile globale. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, susține că stocurile de carburanți din România asigură consumul pentru 90 de zile și că scumpirile mai mari de 3–5 bani pe litru la pompă nu sunt justificate momentan.

Rubio provoacă diviziuni în aripa MAGA prin declarațiile despre atacurile SUA-Iran

Senatorul Marco Rubio a generat tensiuni majore în rândul republicanilor pro-Trump prin comentariile sale legate de atacurile recente ale SUA asupra Iranului. El a afirmat că administrația Donald Trump a efectuat lovituri militare împotriva Iranului după ce a aflat că Israelul intenționa un atac major asupra Teheranului. Potrivit lui Rubio, acțiunea americană a fost preventivă, menită să limiteze pierderile de vieți americane în fața unei posibile represalii iraniene.

India cumpără încă cinci unități de sisteme de apărare antiaeriană S-400 din Rusia

India accerează procesul de achiziție a încă cinci unități ale sistemului rusesc de apărare antiaeriană S-400 Triumf (fiecare unitate conține mai multe baterii + mai multe lansatoare + radare + comandă + logistică), cunoscut local sub denumirea „Sudarshan”, în cadrul cooperării militare cu Russia. Decizia vine pe fondul evaluărilor interne potrivit cărora sistemul și-ar fi demonstrat eficiența în confruntările aeriene recente cu Pakistan. Ministerul indian al Apărării urmează să analizeze în scurt timp propunerea Forțelor Aeriene Indiene privind extinderea achiziției. Noile escadrile ar urma să fie dislocate atât pe frontul estic, în proximitatea Chinei, cât și pe frontul vestic, la granița cu Pakistanul.

Franța își extinde arsenalul nuclear și ar putea disloca „active strategice” în alte țări UE

Franța va crește numărul focoaselor nucleare și va implica direct aliați europeni în exerciții și misiuni legate de descurajarea strategică, a anunțat președintele Emmanuel Macron, marcând o schimbare majoră de doctrină pentru Paris și pentru Europa. Discursul a fost rostit la o bază de submarine într-un moment pe care liderul francez l-a descris drept unul de „bulversare geopolitică”.

Cum a decis Donald Trump să atace Iranul. Netanyahu a avut rolul determinant

La nivelul societății americane nu există un sprijin larg pentru intervenția în Iran. Multe voci se pronunță împotriva atacării Iranului pentru că aceasta este văzută ca o decizie israeliană impusă președintelui SUA. New York Times arată că decizia președintelui american Donald Trump de a lansa un atac masiv asupra Iranului a fost rezultatul unei combinații de presiuni externe, calcule strategice și convingeri personale consolidate în ultimele luni. Deși în public a oscilat între diplomație și forță, în spatele ușilor închise direcția devenise tot mai clară. Momentul-cheie s-a consumat pe 11 februarie, în Biroul Oval, când premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a venit hotărât să se asigure că Trump nu va devia de la planul militar discutat anterior. Statele Unite și Israelul purtau de săptămâni conversații privind o ofensivă împotriva Iranului.

Mihai Dimian, rectorul Universității „Ștefan cel Mare”, validat pentru funcția de ministru al educației

Mihai Dimian, profesor universitar doctor, rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, este propunerea PNL pentru funcția ministru al educației și a fost validat de către PNL în acest sens. Dimian este doctor în inginerie electrică / electronică ICSED la Universitatea Maryland din SUA și este dublu licenţiat în fizică şi matematică.

Actualizare: Decretul de numire a lui Dimian a fost semnat astăzi, 3 martie, de președinte, Nicușor Dan. 

Staţia de Epurare a oraşului Budeşti se varsă în râul Dâmboviţa

ProTV arată într-o nouă investigație că pe zeci de kilometri după ce trece de Bucureşti, Dâmboviţa este poluată. Staţia de epurare din orașul Budeşti, construită cu 1,5 milioane de euro, nu funcţionează. Aceasta are circuit de vărsare în Dâmbovița. Nu ar funcționa pentru că nu a fost dimensionată corect, iar acum se așteptă să fie redimensionată. Ministra mediului spune că nu are ce să facă cu cei care închid ochii la controale, pentru că nu are puterea legală de a-i demite.

Războiul din Iran: Avioane americane căzute în Kuwait, iar ambasada SUA, în flăcări. Morți și răniți din mai multe state, cei mai mulți civili, din Iran

CNN informează că mai multe aeronave militare americane s-au probăbușit (piloții au supraviețuit), iar clădirea ambasadei SUA din Kuwait este în flăcări. Conflictul, început sâmbătă dimineață prin atacarea Iranului de către SUA și Israel, se intensifică, președintele SUA anunțând că se va întinde pe circa o lună. Aviața israeliană acționează practic fără ripostă în spațiul aerian al Iranului, atacând multiple ținte din capitală, Teheran, și alte localități. Pe lângă școala de fete lovită în prima zi de război, sămbâtă, rezultând circa 150 de morți, Israelul a lovit și un spital din Teheran. Numărul victimelor din Iran a ajus la ce puțin 500, presa iraniană anunțând și lovirea unor grupuri de oameni dintr-o piață publică. Răspunsul militar al Iranului a dus la morți și răniți în Israel, dar și în multe state din Golf, inclusiv din cadrul armatei SUA (3 morți și 5 răniți grav).

Un Iran divizat după moartea lui Khamenei: unii plâng, alții celebrează, cu speranța unui viitor mai bun

Moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacul americano-israelian de sâmbătă, a declanșat reacții radical diferite în întreaga țară, scoțând la suprafață o fractură profundă în societatea iraniană. În timp ce unii au ieșit în stradă pentru a-l plânge, alții au celebrat dispariția omului care a condus republica islamică timp de 36 de ani.

Televiziunea de stat iraniană a anunțat decesul în primele ore ale dimineții de duminică, prezentatorul confirmând cu voce emoționată moartea liderului. Imagini difuzate din Teheran arată mulțimi îmbrăcate în negru, adunate în piețe, mulți dintre participanți plângând și cerând răzbunare.

Ce s-a întâmplat până acum în urma atacării Iranului de către SUA și Israel. Peste o sută de copii iranieni morți. Liderul suprem iranian, Ali Khamenei - ucis

În ultimele 36–48 de ore, o campanie militară comună a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranuilui a fost urmată de contra-lovituri iraniene împotriva Israelului, a unor baze americane și a mai multor state din Golf. Operațiunea americană este numită oficial „Operation Epic Fury”, iar Israelul își prezintă ofensiva sub denumirea „Operation Roaring Lion”.

Campania a început sâmbătă, 28 februarie, în jurul orei 01:15 (Ora Coastei de Est a SUA), cu lovituri „din aer, de la sol și de pe mare” asupra unor ținte descrise drept infrastructură de comandă-control, apărare aeriană, drone, rachete și forțe aeriene (aerodromuri și aviație) ale Iranului.

În plan politic, evenimentul definitoriu este moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei, confirmată de presa de stat iraniană și prezentată de SUA/Israel ca lovitură-cheie într-o campanie ce urmărește împiedicarea obținerii unei arme nucleare și, explicit, stimularea schimbării regimului.

Rusia recrutează „pentru un an” studenți pentru a deveni operatori de drone pe front

De la sfârșitul anului 2025, autoritățile ruse au lansat o campanie extinsă de recrutare a studenților pentru a fi operatori de drone pe frontul ucrainean. Inițiativa, pusă în practică cu sprijinul instituțiilor educative, promite salarii mari, burse speciale și contracte aparent limitate la un an. Însă, potrivit juriștilor și organizațiilor civice, în spatele acestei campanii se află contracte militare obișnuite, care pot deveni pe termen nedeterminat.

SUA și Israelul atacă Iranul. Trump justifică prin eliminarea amenințărilor iminente la adresa SUA...

Statele Unite și Israelul au lansat sâmbătă un atac de amploare asupra Iranului. Operațiunea militară, prezentată de președintele american, Donald Trump, drept o acțiune menită să distrugă capacitățile militare și nucleare ale Iranului, a fost urmată rapid de represalii iraniene și de extinderea confruntării la nivel regional. În capitala iraniană, Teheran, mai multe explozii puternice au zguduit orașul. Martorii au relatat că s-au ridicat coloane dense de fum, iar pe străzi s-a instalat haosul. Locuitorii au încercat să ajungă la membrii familiei, să găsească adăpost sau să părăsească orașul.

Pentru prima oară, simpatia americanilor este mai mare pentru palestinieni decât pentru israelieni. Doar cei peste 55 de ani sunt în majoritate favorabili Israelului

Opinia publică din Statele Unite privind conflictul din Orientul Mijlociu a suferit recent o schimbare majoră. Pentru prima dată din 2001, simpatia americanilor nu mai înclină clar spre Israel, potrivit unui sondaj Gallup recent. Conform cercetării, 41% dintre americani declară că simpatizează mai mult cu palestinienii, în timp ce 36% spun că sunt mai apropiați de poziția israeliană.  Anul trecut Israelul avea un avantaj clar, de 46% la 33%.

Noua diplomație americană în Europa: ambasadori care-au renunțat la... diplomație

Administrația Trump promovează în Europa un stil diplomatic nou, mai abrupt și „războinic”, în care ambasadorii americani par să aibă un singur „public”: președintele Statelor Unite. În locul diplomației clasice, calibrate și discrete, se conturează o abordare orientată spre vizibilitate publică și loialitate politică. Mulți dintre trimișii americani în capitalele europene sunt prieteni ai lui Trump, donatori sau persoane din cercul său apropiat. Pentru aceștia, relația cu liderii țărilor gazdă pare uneori secundară față de obiectivul principal: atragerea atenției Casei Albe.

INS: creșteri de prețuri și activitate moderată în sectoarele economice, februarie – aprilie 2026

Studiul publicat de Institutul Național de Statistică arată că în primele luni ale anului 2026 economia românească consemnează o creștere moderată a activității economice în toate sectoarele, marcată însă de presiuni semnificative asupra prețurilor, evidențiind tendințe inflaționiste ce vor influența producția, angajările și consumul în perioada februarie – aprilie.

Un site guvernamental a făcut reclamă un an la jocuri de noroc și lupte de cocoși

Site-ul data.gov.ro a făcut reclamă timp de un an la diverse site-uri de păcănele și lupte de cocoși din Vietnam, după cum a descoperit Europa Liberă. Site-ul ține de Secretariatul General al Guvernului. SG a admis problema, la întrebările jurnaliștilor, și a curățat site-ul. 

SUA negociază cu Iranul sub presiunea amenințării militare americane, solicitând închiderea completă a complexelor nucleare iraniene

Statele Unite și Iranul au intrat într-o nouă rundă de negocieri la Geneva privind programul nuclear iranian, într-un moment considerat crucial pentru evitarea unei escaladări militare în regiune. Delegația americană, condusă de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, vine la discuții cu cereri ferme, pe fondul presiunilor interne venite atât din partea „șoimilor” administrației, cât și a republicanilor din Congres. Washingtonul insistă ca Iranul să demonteze cele trei principale complexe nucleare — Fordow, Natanz și Isfahan — și să transfere către SUA întregul stoc de uraniu îmbogățit rămas. În plus, oficialii americani cer ca eventualul acord să nu aibă termen de expirare, spre deosebire de acordul nuclear din perioada Obama (JCPOA), criticat de republicani pentru limitele temporare impuse Teheranului și din care Donald Trump a retras SUA în primul său mandat.

Modelele IA au ales escaladarea nucleară în 95% dintre simulările de criză, potrivit unui studiu academic

Un studiu pre-publicat al King’s College London arată că, în 95% dintre jocurile de război simulate, cel puțin un model de inteligență artificială a ales escaladarea nucleară. Cercetarea, realizată de Kenneth Payne, a pus față în față modele lingvistice dezvoltate de OpenAI, Anthropic și Google, respectiv ChatGPT, Claude și Gemini Flash, fiecare jucând rolul unui lider al unei superputeri nucleare într-o criză de tip Război Rece.

UE şi Regatul Unit elimină frontiera fizică dintre Spania şi Gibraltar şi integrează teritoriul în Schengen printr-un nou tratat post-Brexit

Comisia Europeană a publicat proiectul de tratat care stabileşte statutul Gibraltarului după Brexit, document ce transpune în norme juridice acordul politic încheiat în iunie 2025 între UE, Spania şi Regatul Unit. Textul, compus din 336 de articole şi 43 de anexe, completează arhitectura relaţiilor post-Brexit, întrucât Gibraltarul nu a fost inclus în acordul iniţial dintre Bruxelles şi Londra.

Nicuşor Dan promulgă legea pensiilor magistraţilor după validarea CCR

Președintele Nicuşor Dan a promulgat, la 27 februarie 2026, legea privind pensiile magistraților, în termenul de 10 zile prevăzut după publicarea motivării Curtea Constituţională a României în Monitorul Oficial. Motivarea are 38 de pagini și confirmă constituționalitatea legii, prin respingerea sesizării formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizia CCR clarifică două aspecte esențiale. Primul, nici Constituția și nici instrumentele juridice internaționale nu stabilesc un cuantum fix al pensiei; acesta ține de legislația națională, iar legiuitorul poate introduce limite minime și plafoane maxime. Al doilea, dreptul de proprietate privată, garantat de art. 44 din Constituție, nu conferă dreptul la o pensie într-un anumit cuantum, iar pensia devine „bun” doar când este exigibilă.

Incident armat în largul Cubei: patru morți și șase răniți după interceptarea unei ambarcațiuni venite din Florida de către grănicerii cubanezi

Autoritățile cubaneze au anunțat că patru persoane au fost ucise într-un schimb de focuri pe mare, după ce o ambarcațiune rapidă înregistrată în Florida ar fi încercat să „se infiltreze” pe teritoriul insulei. Incidentul, produs miercuri în apropiere de Falcones Cay, provincia Villa Clara, survine într-un moment de tensiune ridicată între Havana și Washington. Potrivit Ministerului de Interne cubanez, trupele de grăniceri au observat barca după ce aceasta a intrat în apele teritoriale ale Cubei. În momentul interceptării, un pasager ar fi deschis focul asupra echipajului cubanez, rănind comandantul navei. Forțele cubaneze au răspuns, iar în confruntare patru persoane aflate la bord au fost ucise. Alte șase au fost rănite, fiind în prezent în custodia autorităților și primind îngrijiri medicale.

Nou front în disputa digitală cu Europa: SUA se opune reglementărilor „împovărătoare” privind protecția datelor personale ce vizează companiile de tehnologie

Administrația SUA a solicitat diplomaților americani să se opună inițiativelor externe care limitează modul în care companiile tehnologice americane gestionează datele personale ale cetățenilor străini. Potrivit unui document diplomatic intern obținut de Reuters, Washingtonul consideră că astfel de reguli pot afecta dezvoltarea serviciilor bazate pe inteligență artificială. Instrucțiunile, semnate pe 18 februarie de secretarul de stat, Marco Rubio, solicită o politică internațională „mai fermă” în domeniul datelor și combaterea reglementărilor considerate „împovărătoare”, precum obligațiile de localizare a datelor (suveranitatea datelor).

Primarul din Slatina promite că orașul va fi primul „liber de păcănele”

Primarul Municipiului Slatina, Mario De Mezzo, a declarat că va promova o hotărâre de consiliu local ce va interzice activitățile de jocuri de noroc în oraș. Măsura se va aplica treptat, pe măsură ce expiră autorizațiile în vigoare.

Crin Atonescu cere manifestații publice și debarcarea lui Bolojan

Fostul lider PNL, Crin Antonescu, a afirmat la Realitatea TV că „trebuie făcut ceva, de la manifestaţii civilizate, ordonate, democratice de stradă, până la o presiune la fel de democratică asupra partidelor care sunt în coaliţie”. 

Cum a schimbat conflictul din Ucraina ordinea globală

După patru ani de război, conflictul declanșat de Rusia în Ucraina nu mai este doar o confruntare regională, ci un proces care a modificat profund modul în care lumea înțelege securitatea, diplomația și războiul modern. Ucraina a fost obligată să se adapteze permanent pentru a supraviețui, suportând costul uman al unei lupte care, în același timp, a ținut forțele ruse departe de granițele NATO.

Paradoxul este evident: în timp ce ucrainenii își doresc cel mai mult încetarea războiului, multe state occidentale ar vrea de asemenea oprirea lui din motive economice. Totuși, sprijinul insuficient și ezitant acordat Kievului a contribuit la prelungirea conflictului. Europa economisește pe termen scurt, dar riscă costuri mult mai mari dacă războiul se extinde.

Bill Gates admite că legăturile cu Epstein au reprezentat „o greșeală majoră” și că a avut relații extraconjugale cu două rusoaice

Bill Gates a recunoscut în fața angajaților Fundației Gates că legăturile sale cu Jeffrey Epstein au reprezentat „o greșeală majoră”, asumându-și responsabilitatea pentru deciziile din trecut, potrivit unor informații apărute în presa americană. Discuția a avut loc într-o întâlnire internă tip town hall, unde fondatorul Microsoft a răspuns direct întrebărilor privind relația sa cu Epstein. Documente publicate de Departamentul de Justiție al SUA arată că Gates s-a întâlnit de mai multe ori cu Epstein după condamnarea acestuia, în contextul unor discuții legate de proiecte filantropice. Gates a precizat că nu a fost martor la activități ilegale și că întâlnirile aveau legătură exclusiv cu inițiative caritabile. El a spus, de asemenea, că regretă implicarea altor persoane din fundație în aceste întâlniri.