Doar știri relevante! Accent pe investigații!
Ne găsiți și pe  și pe .

Rusia își dorea o nouă ordine mondială când a atacat Ucraina, dar nu pe cea de azi o avea în minte

de Mark Edele

În urmă cu patru ani, Vladimir Putin a escaladat conflictul cu Ucraina, declanșând invazia. Planul era o campanie rapidă și spectaculoasă și o preluare rapidă a controlului asupra unei țări despre care președintele rus credea că nu ar trebui să existe.

Victoria ar fi reafirmat statutul Rusiei și ar fi accelerat trecerea de la o lume unipolară la una multipolară; în loc de o singură mare putere (Statele Unite), ar fi existat mai multe. Rusia ar fi devenit, desigur, una dintre aceste „mari puteri”.

Așadar, cum a mers?

Administrația americană încă se străduiește să afle de ce a atacat Iranul

de Iosif Asturian

Motivele războiului cu Iranul rămân neclare în administrația Trump. La câteva zile după declanșarea conflictului dintre Statele Unite și Iran, administrația Donald Trump nu a reușit încă să ofere o explicație coerentă pentru intervenția militară. Justificările oficiale s-au schimbat rapid: de la presupuse planuri iraniene de atac preventiv până la presiuni politice din partea Israelului. Confuzia a devenit evidentă după declarațiile secretarului de stat, Marco Rubio, în Congresul american. Rubio a afirmat că SUA știau că Israelul se pregătea să atace Iranul și că o astfel de acțiune ar fi provocat inevitabil represalii împotriva forțelor americane din regiune. În aceste condiții, administrația Trump ar fi decis să lovească prima, pentru a evita pierderi mai mari.

CIA ar putea înarma forțe kurde pentru a provoca o revoltă în Iran

de Iosif Asturian

Statele Unite analizează posibilitatea de a sprijini militar grupări kurde din apropierea frontierei dintre Irak și Iran, într-o încercare de a declanșa o revoltă internă împotriva regimului de la Teheran, potrivit unor surse familiarizate cu planul citate de CNN. Inițiativa ar face parte din strategia mai largă a administrației Donald Trump de a slăbi regimul iranian în contextul conflictului militar recent din regiune. Dacă un război civil va izbucni, probabil ca numărul victimelor va fi similar celui din Irak, de sute de mii.

Mojtaba Khamenei, ales Lider Suprem al Iranului după uciderea lui Ali Khamenei în atacul din 28 februarie

de Codrin Valdar

Alegerea lui Mojtaba Khamenei, 57 de ani, ca Lider Suprem al Iran deschide o nouă etapă politică la Teheran, după uciderea lui Ali Khamenei în atacul americano-israelian din 28 februarie. Potrivit publicației de opoziție Iran International, desemnarea a fost făcută marți seară de Adunarea Experților, într-o procedură online, deoarece sediul instituției ar fi fost distrus într-un bombardament israelian.

Rubio provoacă diviziuni în aripa MAGA prin declarațiile despre atacurile SUA-Iran

de Codrin Valdar

Senatorul Marco Rubio a generat tensiuni majore în rândul republicanilor pro-Trump prin comentariile sale legate de atacurile recente ale SUA asupra Iranului. El a afirmat că administrația Donald Trump a efectuat lovituri militare împotriva Iranului după ce a aflat că Israelul intenționa un atac major asupra Teheranului. Potrivit lui Rubio, acțiunea americană a fost preventivă, menită să limiteze pierderile de vieți americane în fața unei posibile represalii iraniene.

India cumpără încă cinci unități de sisteme de apărare antiaeriană S-400 din Rusia

de Iosif Asturian

India accerează procesul de achiziție a încă cinci unități ale sistemului rusesc de apărare antiaeriană S-400 Triumf (fiecare unitate conține mai multe baterii + mai multe lansatoare + radare + comandă + logistică), cunoscut local sub denumirea „Sudarshan”, în cadrul cooperării militare cu Russia. Decizia vine pe fondul evaluărilor interne potrivit cărora sistemul și-ar fi demonstrat eficiența în confruntările aeriene recente cu Pakistan. Ministerul indian al Apărării urmează să analizeze în scurt timp propunerea Forțelor Aeriene Indiene privind extinderea achiziției. Noile escadrile ar urma să fie dislocate atât pe frontul estic, în proximitatea Chinei, cât și pe frontul vestic, la granița cu Pakistanul.

Franța își extinde arsenalul nuclear și ar putea disloca „active strategice” în alte țări UE

de Iosif Asturian

Franța va crește numărul focoaselor nucleare și va implica direct aliați europeni în exerciții și misiuni legate de descurajarea strategică, a anunțat președintele Emmanuel Macron, marcând o schimbare majoră de doctrină pentru Paris și pentru Europa. Discursul a fost rostit la o bază de submarine într-un moment pe care liderul francez l-a descris drept unul de „bulversare geopolitică”.

Cum a decis Donald Trump să atace Iranul. Netanyahu a avut rolul determinant

de Iosif Asturian

La nivelul societății americane nu există un sprijin larg pentru intervenția în Iran. Multe voci se pronunță împotriva atacării Iranului pentru că aceasta este văzută ca o decizie israeliană impusă președintelui SUA. New York Times arată că decizia președintelui american Donald Trump de a lansa un atac masiv asupra Iranului a fost rezultatul unei combinații de presiuni externe, calcule strategice și convingeri personale consolidate în ultimele luni. Deși în public a oscilat între diplomație și forță, în spatele ușilor închise direcția devenise tot mai clară. Momentul-cheie s-a consumat pe 11 februarie, în Biroul Oval, când premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a venit hotărât să se asigure că Trump nu va devia de la planul militar discutat anterior. Statele Unite și Israelul purtau de săptămâni conversații privind o ofensivă împotriva Iranului.

Războiul din Iran: Avioane americane căzute în Kuwait, iar ambasada SUA, în flăcări. Morți și răniți din mai multe state, cei mai mulți civili, din Iran

de Iosif Asturian

CNN informează că mai multe aeronave militare americane s-au probăbușit (piloții au supraviețuit), iar clădirea ambasadei SUA din Kuwait este în flăcări. Conflictul, început sâmbătă dimineață prin atacarea Iranului de către SUA și Israel, se intensifică, președintele SUA anunțând că se va întinde pe circa o lună. Aviața israeliană acționează practic fără ripostă în spațiul aerian al Iranului, atacând multiple ținte din capitală, Teheran, și alte localități. Pe lângă școala de fete lovită în prima zi de război, sămbâtă, rezultând circa 150 de morți, Israelul a lovit și un spital din Teheran. Numărul victimelor din Iran a ajus la ce puțin 500, presa iraniană anunțând și lovirea unor grupuri de oameni dintr-o piață publică. Răspunsul militar al Iranului a dus la morți și răniți în Israel, dar și în multe state din Golf, inclusiv din cadrul armatei SUA (3 morți și 5 răniți grav).

Un Iran divizat după moartea lui Khamenei: unii plâng, alții celebrează, cu speranța unui viitor mai bun

de Iosif Asturian

Moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacul americano-israelian de sâmbătă, a declanșat reacții radical diferite în întreaga țară, scoțând la suprafață o fractură profundă în societatea iraniană. În timp ce unii au ieșit în stradă pentru a-l plânge, alții au celebrat dispariția omului care a condus republica islamică timp de 36 de ani.

Televiziunea de stat iraniană a anunțat decesul în primele ore ale dimineții de duminică, prezentatorul confirmând cu voce emoționată moartea liderului. Imagini difuzate din Teheran arată mulțimi îmbrăcate în negru, adunate în piețe, mulți dintre participanți plângând și cerând răzbunare.

Rusia recrutează „pentru un an” studenți pentru a deveni operatori de drone pe front

de Iosif Asturian

De la sfârșitul anului 2025, autoritățile ruse au lansat o campanie extinsă de recrutare a studenților pentru a fi operatori de drone pe frontul ucrainean. Inițiativa, pusă în practică cu sprijinul instituțiilor educative, promite salarii mari, burse speciale și contracte aparent limitate la un an. Însă, potrivit juriștilor și organizațiilor civice, în spatele acestei campanii se află contracte militare obișnuite, care pot deveni pe termen nedeterminat.

SUA și Israelul atacă Iranul. Trump justifică prin eliminarea amenințărilor iminente la adresa SUA...

de Iosif Asturian

Statele Unite și Israelul au lansat sâmbătă un atac de amploare asupra Iranului. Operațiunea militară, prezentată de președintele american, Donald Trump, drept o acțiune menită să distrugă capacitățile militare și nucleare ale Iranului, a fost urmată rapid de represalii iraniene și de extinderea confruntării la nivel regional. În capitala iraniană, Teheran, mai multe explozii puternice au zguduit orașul. Martorii au relatat că s-au ridicat coloane dense de fum, iar pe străzi s-a instalat haosul. Locuitorii au încercat să ajungă la membrii familiei, să găsească adăpost sau să părăsească orașul.

Pentru prima oară, simpatia americanilor este mai mare pentru palestinieni decât pentru israelieni. Doar cei peste 55 de ani sunt în majoritate favorabili Israelului

de Iosif Asturian

Opinia publică din Statele Unite privind conflictul din Orientul Mijlociu a suferit recent o schimbare majoră. Pentru prima dată din 2001, simpatia americanilor nu mai înclină clar spre Israel, potrivit unui sondaj Gallup recent. Conform cercetării, 41% dintre americani declară că simpatizează mai mult cu palestinienii, în timp ce 36% spun că sunt mai apropiați de poziția israeliană.  Anul trecut Israelul avea un avantaj clar, de 46% la 33%.

Noua diplomație americană în Europa: ambasadori care-au renunțat la... diplomație

de Iosif Asturian

Administrația Trump promovează în Europa un stil diplomatic nou, mai abrupt și „războinic”, în care ambasadorii americani par să aibă un singur „public”: președintele Statelor Unite. În locul diplomației clasice, calibrate și discrete, se conturează o abordare orientată spre vizibilitate publică și loialitate politică. Mulți dintre trimișii americani în capitalele europene sunt prieteni ai lui Trump, donatori sau persoane din cercul său apropiat. Pentru aceștia, relația cu liderii țărilor gazdă pare uneori secundară față de obiectivul principal: atragerea atenției Casei Albe.

SUA negociază cu Iranul sub presiunea amenințării militare americane, solicitând închiderea completă a complexelor nucleare iraniene

de Iosif Asturian

Statele Unite și Iranul au intrat într-o nouă rundă de negocieri la Geneva privind programul nuclear iranian, într-un moment considerat crucial pentru evitarea unei escaladări militare în regiune. Delegația americană, condusă de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, vine la discuții cu cereri ferme, pe fondul presiunilor interne venite atât din partea „șoimilor” administrației, cât și a republicanilor din Congres. Washingtonul insistă ca Iranul să demonteze cele trei principale complexe nucleare — Fordow, Natanz și Isfahan — și să transfere către SUA întregul stoc de uraniu îmbogățit rămas. În plus, oficialii americani cer ca eventualul acord să nu aibă termen de expirare, spre deosebire de acordul nuclear din perioada Obama (JCPOA), criticat de republicani pentru limitele temporare impuse Teheranului și din care Donald Trump a retras SUA în primul său mandat.

UE şi Regatul Unit elimină frontiera fizică dintre Spania şi Gibraltar şi integrează teritoriul în Schengen printr-un nou tratat post-Brexit

de Codrin Valdar

Comisia Europeană a publicat proiectul de tratat care stabileşte statutul Gibraltarului după Brexit, document ce transpune în norme juridice acordul politic încheiat în iunie 2025 între UE, Spania şi Regatul Unit. Textul, compus din 336 de articole şi 43 de anexe, completează arhitectura relaţiilor post-Brexit, întrucât Gibraltarul nu a fost inclus în acordul iniţial dintre Bruxelles şi Londra.

Incident armat în largul Cubei: patru morți și șase răniți după interceptarea unei ambarcațiuni venite din Florida de către grănicerii cubanezi

de Iosif Asturian

Autoritățile cubaneze au anunțat că patru persoane au fost ucise într-un schimb de focuri pe mare, după ce o ambarcațiune rapidă înregistrată în Florida ar fi încercat să „se infiltreze” pe teritoriul insulei. Incidentul, produs miercuri în apropiere de Falcones Cay, provincia Villa Clara, survine într-un moment de tensiune ridicată între Havana și Washington. Potrivit Ministerului de Interne cubanez, trupele de grăniceri au observat barca după ce aceasta a intrat în apele teritoriale ale Cubei. În momentul interceptării, un pasager ar fi deschis focul asupra echipajului cubanez, rănind comandantul navei. Forțele cubaneze au răspuns, iar în confruntare patru persoane aflate la bord au fost ucise. Alte șase au fost rănite, fiind în prezent în custodia autorităților și primind îngrijiri medicale.

Nou front în disputa digitală cu Europa: SUA se opune reglementărilor „împovărătoare” privind protecția datelor personale ce vizează companiile de tehnologie

de Iosif Asturian

Administrația SUA a solicitat diplomaților americani să se opună inițiativelor externe care limitează modul în care companiile tehnologice americane gestionează datele personale ale cetățenilor străini. Potrivit unui document diplomatic intern obținut de Reuters, Washingtonul consideră că astfel de reguli pot afecta dezvoltarea serviciilor bazate pe inteligență artificială. Instrucțiunile, semnate pe 18 februarie de secretarul de stat, Marco Rubio, solicită o politică internațională „mai fermă” în domeniul datelor și combaterea reglementărilor considerate „împovărătoare”, precum obligațiile de localizare a datelor (suveranitatea datelor).

Cum a schimbat conflictul din Ucraina ordinea globală

de Iosif Asturian

După patru ani de război, conflictul declanșat de Rusia în Ucraina nu mai este doar o confruntare regională, ci un proces care a modificat profund modul în care lumea înțelege securitatea, diplomația și războiul modern. Ucraina a fost obligată să se adapteze permanent pentru a supraviețui, suportând costul uman al unei lupte care, în același timp, a ținut forțele ruse departe de granițele NATO.

Paradoxul este evident: în timp ce ucrainenii își doresc cel mai mult încetarea războiului, multe state occidentale ar vrea de asemenea oprirea lui din motive economice. Totuși, sprijinul insuficient și ezitant acordat Kievului a contribuit la prelungirea conflictului. Europa economisește pe termen scurt, dar riscă costuri mult mai mari dacă războiul se extinde.

Bill Gates admite că legăturile cu Epstein au reprezentat „o greșeală majoră” și că a avut relații extraconjugale cu două rusoaice

de Iosif Asturian

Bill Gates a recunoscut în fața angajaților Fundației Gates că legăturile sale cu Jeffrey Epstein au reprezentat „o greșeală majoră”, asumându-și responsabilitatea pentru deciziile din trecut, potrivit unor informații apărute în presa americană. Discuția a avut loc într-o întâlnire internă tip town hall, unde fondatorul Microsoft a răspuns direct întrebărilor privind relația sa cu Epstein. Documente publicate de Departamentul de Justiție al SUA arată că Gates s-a întâlnit de mai multe ori cu Epstein după condamnarea acestuia, în contextul unor discuții legate de proiecte filantropice. Gates a precizat că nu a fost martor la activități ilegale și că întâlnirile aveau legătură exclusiv cu inițiative caritabile. El a spus, de asemenea, că regretă implicarea altor persoane din fundație în aceste întâlniri.

În negocierile pentru pace, Putin nu este interesat atât de o înțelegere privind teritoriile, ci de un mecanism de interferență ulterioară în viața politică ucraineană

de Iosif Asturian

Într-un articol pentru Meduza, Alexander Baunov, senior fellow la Carnegie Russia Eurasia Center, referitor la modul în care decurg negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, susține că atât Rusia, cât și Ucraina au investit prea mult pentru a accepta un compromis ieftin. Pe măsură ce războiul dintre Rusia și Ucraina intră în al cincilea an, negocierile menite să îl încheie au ajuns să aibă aceeași calitate ca luptele: interminabile, epuizante și aparent fără rezolvare. 

Negocierile s-au fragmentat pe mai multe domenii: militar, teritorial, economic și politic, cu rezultate inegale. 

Pentagonul adoptă Grok, chatbotul IA al lui Elon Musk, în toate tipurile de rețele militare

de Iosif Asturian

Departamentul Apărării al SUA accelerează integrarea inteligenței artificiale în structurile sale, anunțând că chatbotul Grok, dezvoltat de Elon Musk, va fi introdus în rețelele Pentagonului alături de sistemele generative de la Google. Decizia, prezentată de secretarul apărării, Pete Hegseth, marchează o etapă majoră în strategia militară americană privind utilizarea IA, dar a generat deja reacții critice la nivel internațional.

După ce Rusia a invadat Ucraina, violența sexuală asupra femeilor a fost folosită de ruși ca armă de război. Responsabilitatea juridică a agresorilor este incertă

de Iosif Asturian

Războiul din Ucraina a lăsat în urmă nu doar distrugeri materiale și pierderi de vieți omenești, ci și o traumă mai puțin vizibilă: violența sexuală asupra femeilor. Organizațiile de sprijin și autoritățile ucrainene au înregistrat sute de cazuri raportate de abuzuri comise de militari ruși, însă activiștii spun că amploarea reală este mult mai mare, deoarece multe victime nu depun plângeri din teamă, rușine sau lipsă de încredere că vor primi dreptate.

Violența sexuală a fost folosită de ruși o armă de război, folosită pentru a intimida, a controla și a distruge psihologic comunități întregi. Unele femei au rămas însărcinate în urma violurilor, altele povestesc că au fost ținute captive și exploatate sexual, iar multe trăiesc cu traume severe și probleme medicale de lungă durată.

Violențe în Mexic, după uciderea de către autoritățile mexicane a lui „El Mencho”, șeful cartelului CJNG

de Iosif Asturian

Uciderea de către autoritățile mexicane a lui Nemesio Oseguera Cervantes, cunoscut drept El Mencho, cu sprijin american, reprezintă una dintre cele mai importante lovituri date crimei organizate mexicane din ultimele decenii. Liderul cartelului Jalisco New Generation (CJNG) construise una dintre cele mai puternice rețele criminale din lume, implicată în trafic global de droguri, contrabandă cu migranți, minerit ilegal și activități economice clandestine. Totuși, puțini analiști cred că moartea lui va însemna sfârșitul organizației.

Refuzul inițial al Israelului de a valida numărul victimelor palestiniene a funcționat ca un mecanism de „ignoranță strategică”

de Iosif Asturian

Publicația israeliană Haaretz arată cum numărul civililor uciși a devenit, în conflictele moderne, nu doar o chestiune statistică, ci una profund politică. Cine controlează cifrele controlează, în mare măsură, și narațiunea războiului. Conflictul din Gaza a ilustrat acest fenomen cu o claritate aparte, iar disputa privind credibilitatea datelor despre victime a influențat modul în care războiul a fost perceput atât în Israel, cât și la nivel internațional.

Pe durata conflictului, Ministerul Sănătății din Gaza, aflat sub controlul Hamas, a publicat constant date privind numărul morților. Autoritățile israeliene au contestat inițial aceste cifre, susținând că sunt nesigure sau manipulate. Cu toate acestea, majoritatea actorilor internaționali au considerat datele credibile, iar unele evaluări au sugerat chiar că bilanțul real ar putea fi mai mare.

Cum au aflat CIA și MI6 planurile lui Putin pentru Ucraina și aproape nimeni, nici măcar ucrainenii, nu i-a crezut

de Iosif Asturian

În toamna lui 2021, SUA și Marea Britanie au ajuns să aibă o imagine neobișnuit de clară asupra pregătirilor Rusiei pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei, inclusiv asupra scenariului care viza Kievul. Paradoxul este că, deși avertismentele s-au dovedit corecte, o parte a Europei și chiar conducerea politică de la Kiev au rămas, până aproape de ultimul moment, prizoniere ale ideii că un război total în Europa secolului XXI „nu are sens”.

Ungaria blochează un împrumut european major pentru Ucraina din cauza disputei privind livrările de petrol

de Codrin Valdar

Blocarea tranzitului de petrol prin conducta Druzhba a declanșat un nou conflict politic între Ungaria și Ucraina, cu efecte directe asupra sprijinului financiar pregătit de Uniunea Europeană pentru Kiev. Guvernul de la Budapesta a anunțat că va împiedica aprobarea unui împrumut european estimat la aproximativ 90 de miliarde de euro până la reluarea livrărilor de țiței către teritoriul ungar.

Curtea Supremă a Statelor Unite anulează tarifele impuse de Donald Trump și obligă administrația să caute aprobarea Congresului pentru noi taxe vamale

de Codrin Valdar

Decizia Curții Supreme a Statelor Unite de a anula tarifele comerciale impuse de administrația Donald Trump schimbă semnificativ raportul de putere dintre Casa Albă și Congres și poate avea efecte directe asupra economiei americane și a comerțului internațional. Hotărârea a fost adoptată cu 6 voturi la 3, o majoritate formată atât din judecători conservatori, cât și liberali. Inclusiv doi magistrați numiți de Trump, Neil Gorsuch și Amy Coney Barrett, au votat pentru anularea tarifelor, semnalând că problema a fost considerată una strict juridică, nu politică.

În ce privește posibila atacare de către SUA a Iranului, știm că e POSIBILĂ, nu e clar DE CE

de Iosif Asturian

Statele Unite par să se apropie de o posibilă nouă acțiune militară împotriva Iranului, însă contextul actual se distinge printr-un element rar întâlnit în istoria recentă: lipsa unei explicații publice coerente și a unei dezbateri reale înaintea unui potențial act major de război. În trecut, administrațiile americane au încercat să pregătească opinia publică pentru intervenții militare. Înaintea invaziei Irakului din 2003, președintele George W. Bush a susținut discursuri ample, argumentând că regimul lui Saddam Hussein reprezenta o amenințare iminentă. 

Donald Trump promite adevărul despre extratereștri!

de Iosif Asturian

Într-un mesaj recent pe rețeaua Truth Social, care-i aparține, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că va solicita secretarului pentru apărare, dar și altor structuri ale statului, să înceapă procesul de identificare și publicare a documentelor pe care le deține Guvernul SUA cu privire la viața extraterestră, fenomene aeriene neidentificate și obiecte zburătoare neidentificate.

Ucraina refuză concesiile teritoriale și cere garanții de securitate ferme, în timp ce negocierile de pace rămân blocate

de Codrin Valdar

Declarațiile recente ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski confirmă menținerea unei linii dure în negocierile privind încheierea războiului declanșat de Rusia, în contextul în care discuțiile mediate de Statele Unite rămân blocate pe tema teritorială înainte de intrarea conflictului în al cincilea an. Liderul de la Kiev a subliniat că Ucraina nu va ceda regiuni ocupate și nu își va retrage trupele din zonele controlate, insistând că Donbas reprezintă o componentă a suveranității și identității naționale, nu doar o miză geografică. Mesajul pune accentul pe costul uman al războiului, evocând „zeci de mii de morți”.

Citește și: