Cum s-a schimbat Venezuela după capturarea lui Nicolás Maduro
Au trecut mai puțin de două lunide când forțele speciale americane l-au capturat pe liderul autoritar venezuelean, Nicolás Maduro, într-un raid...
Au trecut mai puțin de două luni de când forțele speciale americane l-au capturat pe liderul autoritar venezuelean, Nicolás Maduro, într-un raid nocturn în Caracas, iar schimbările resimțite în țară sunt deja profunde. Venezuela, marcată timp de peste un deceniu de criză economică, represiune politică și izolare internațională, pare acum să traverseze o fază de transformare fără precedent, deși drumul către stabilitate și democrație rămâne lung și incert.
Piața energiei din România funcționează astăzi într-un amestec de reguli de stat și mecanisme de piață care se suprapun și se încurcă reciproc. Pentru consumatori, rezultatul este simplu: facturi greu de înțeles și prețuri care nu par legate direct de costurile reale de producție. Statul controlează cea mai mare parte a producției de electricitate, aproximativ 70%, prin companii precum Hidroelectrica. În sectorul gazelor, producția internă este dominată de Romgaz și OMV Petrom. Această structură face ca „piața liberă” să funcționeze doar parțial, deoarece statul rămâne actorul principal.
Publicarea documentelor asociate lui Jeffrey Epstein a oferit o imagine detaliată asupra unei lumi în care puterea, banii și influența au funcționat ca un scut împotriva răspunderii. Deși anchetatorii și jurnaliștii continuă să analizeze aceste materiale în căutarea unor dovezi suplimentare de comportament infracțional, o concluzie este deja clară: Epstein a operat timp de decenii într-un mediu dominat de o elită care i-a tolerat sau ignorat comportamentul, în schimbul beneficiilor pe care le oferea.
Migrarea tinerilor nu mai este un fenomen marginal, ci o tendință structurală care redesenează societățile. Mai multe sondaje internaționale arată că pentru noile generații mobilitatea, înțeleasă ca libertatea de a trăi și munci oriunde, este mai importantă decât dreptul de vot sau atașamentul față de identitatea națională.
Europa traversează una dintre cele mai profunde crize strategice de după Războiul Rece, prinsă între presiunea Rusiei, războiul din Ucraina și o relație tot mai imprevizibilă cu Statele Unite. O dezbatere organizată la 28 ianuarie 2026 de Institutul Quincy scoate la iveală nu unitatea europeană, ci anxietatea structurală a UE, care se confruntă cu limitele propriei puteri politice și militare.
Criptomonedele au devenit ținte atractive pentru infractori deoarece sunt ușor de transferat, foarte lichide și, odată trimise, fondurile nu mai pot fi recuperate. În acest context, fraudele din spațiul crypto s-au diversificat și pot produce pierderi în doar câteva secunde, mai ales în lipsa unor măsuri minime de protecție.
În fața agresiunii Rusiei și a tensiunilor tot mai vizibile cu Statele Unite, Europa încearcă să-și refacă rapid capacitatea de a produce armament. Întrebarea nu mai este dacă poate deveni autonomă militar, ci cât de repede. Analiștii militari spun că obiectivul este realist, dar nu imediat: înlocuirea completă a echipamentelor și personalului american din Europa ar costa aproximativ 1.000 de miliarde de dolari.
Cea de-a 56-a ediție a Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos a scos în evidență tensiuni geopolitice majore și transformări economice semnificative. Săptămâna a fost marcată de amenințarea președintelui Donald Trump de a impune tarife europenilor pentru a putea cumpăra Groenlanda. Criza s-a încheiat cu un acord vag de cooperare cu NATO, dar evenimentul subliniază fragilitatea alianțelor transatlantice și necesitatea Europei de a-și consolida propria securitate.
Generalul (rz.) Dorin Toma, fost comandant al Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO şi fost şef adjunct al Statului Major al Forţelor Terestre, a trecut în rezervă după peste 35 de ani de activitate, lansând un avertisment public privind starea reală a soldatului român: modernizarea armatei române a ocolit constant elementul de bază: soldatul. Mesajul său vine într-un context strategic critic, la aproape patru ani de război în Ucraina şi la câteva zile după anunţul Comisiei Europene că România va beneficia de peste 16 miliarde de euro prin programul SAFE, destinaţi apărării şi infrastructurii critice. În pofida achiziţiilor de platforme grele şi a participării la exerciţii NATO, militarul din prima linie rămâne insuficient echipat şi instruit.
Antisemitismul a fost și este mai mult decât o componentă ideologică a Republicii Islamice Iran. A devenit, în timp, o politică de stat cu efecte directe asupra stabilității interne, economiei și poziției internaționale a țării. Protestele recente, în care se scandează „Nici Gaza, nici Liban, viața mea pentru Iran”, reflectă respingerea acestei direcții de către populație. Antisemitismul, folosit decenii la rând ca instrument de mobilizare și control, a contribuit decisiv la izolarea Iranului și la erodarea legitimității interne. În loc să consolideze puterea, această politică a accelerat declinul statului și revolta propriilor cetățeni.
Faptul că Occidentului și-a pierdut unitatea nu mai este o ipoteză teoretică, ci o realitate confirmată de date și percepții publice. Ordinea liberală internațională se erodează rapid, iar relația transatlantică, pilon central al stabilității europene timp de decenii, traversează cea mai profundă criză de la finalul Războiului Rece. Politicile promovate de administrația Trump au accelerat pierderea încrederii europenilor în Statele Unite. Un sondajul ECFR–Oxford indică un declin abrupt al percepției SUA ca aliat, SUA fiind tot mai frecvent văzute drept rival sau adversar, inclusiv în state-cheie din vestul Europei.
Publicația israeliană Haaretz a publicat o amplă analiză („How Israel's Democracy Is Being Crushed: Not With Violence, but by the Normalization of the Intolerable”), sub semnătura lui Guy Rolnik, în care arată cum discursul extrem este normalizat, escaladările fiind prezentate ca „dezbateri”, punând în pericol democrația israeliană. De exemplu, atacul verbal al ministrului de finanțe israelian, Bezalel Smotrich, împotriva președintelui Curții Supreme, Isaac Amit, a reprezentat un punct critic într-o criză politică ce durează de ani. Declarația în care Smotrich îl descrie pe Amit drept un „megaloman violent” ce ar trebui „călcat în picioare” a șocat prin brutalitate, dar nu a produs ruptura morală care ar fi fost de așteptat într-un sistem democratic consolidat.
O analiză geopolitică a lui Sarang Shidore, directorul programului dedicat Sudului Global din cadrul Quincy Institute for Responsible Statecraft, publicată în NYTimes, sugerează că epoca dominației americane unipolare se apropie de sfârșit, iar lumea intră într-o fază de reorganizare profundă. Puterea Statelor Unite rămâne considerabilă, însă capacitatea sa de a modela ordinea globală fără rezistență se erodează rapid. Paradoxal, agresivitatea unilaterală a administrației Trump — de la tarifele comerciale până la retragerea din acorduri internaționale — nu arată forță, ci o reacție la pierderea controlului total.
Un experiment realizat de Asociația Tech and Tonic, în colaborare cu PressOne, a demonstrat cât de mult ne poate defini viața online, chiar și atunci când suntem atenți la confidențialitate. Șase voluntari au acceptat să afle ce informații despre ei pot fi descoperite folosind doar date publice: nume, adresă de e-mail și conturi de social media. Fără acces la conturi private și fără tehnici ilegale, cercetătorii au folosit metoda OSINT (Open Source Intelligence), care corelează informații deja publice din postări, comentarii, fotografii, recenzii, arhive web sau baze de date.
Într-o amplă analiză publicată la 11 ianuarie 2026, politologul Răzvan Foncea este de opinie că evoluțiile recente din politica externă a Statelor Unite, de la intervenția din Venezuela la discursul privind Groenlanda, obligă România să își regândească busola în plan extern. Textul pornește de la constatarea unei rupturi tot mai vizibile între valorile democratice care au definit istoric proiectul transatlantic și practicile actualei administrații americane.
Prăbușirea ordinii internaționale construite după 1945 devine vizibilă pe mai multe fronturi: capturarea președintelui venezuelean, Nicolás Maduro, de către administrația americană a președintelui american, Donald Trump, declanșează dispute diplomatice și pune sub semnul întrebării legitimitatea normelor internaționale; NATO se confruntă cu tensiuni interne fără precedent; Iranul este zguduit de proteste masive; Rusia lansează rachete capabile să poarte focoase nucleare în Ucraina.
The New York Times a solicitat unor experți cinci analize distincte pentru a contura direcțiile posibile ale lumii care se naște. Concluzia pare a fi că vechea ordine se destramă, iar ceea ce o va înlocui nu este încă vizibil.
Faimosul scriitor și analist politic Francis Fukuyama a publicat recent un articol, înainte însă de intervenția SUA în Venezuela, în care încearcă să arate că deși Donald Trump a fost în al doilea mandat mai nociv decât mulți, inclusiv el, se așteptau, ceea ce a fost mai rău a trecut și că și-ar fi pierdut din potențialul distructiv, pe fondul unei opoziții interne (justiția) și al posibilei pierderii a majorității în Camera Reprezentaților anul acesta, la alegeri.
Dragoș Damian, președintele PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din Romania) a propus „debandadă” drept „cuvântul anului 2025” într-un comentariu publicat la jumătatea anului 2025, iar reiterarea a apărut pe 28 decembrie 2025, într-un text amplu cu peste 3 mii de vizualizări la momentul citat, semn al tracțiunii online. Termenul debandadă a intrat în vocabularul politic național după ce Nicușor Dan l-a folosit public pe 7 august 2025, referindu-se la scandalul pensionărilor din magistratură. Această dată marchează un punct de accelerare a popularizării cuvântului.
În 2025, Donald Trump a menținut un ritm ridicat al afirmațiilor false, dar a redus diversitatea lor, concentrându-se pe un set central de enunțuri eronate repetate indiferent de context.
The Washington Post arată într-un articol recent că după prăbușirea regimului Assad, Siria a intrat într-o nouă fază de instabilitate, iar Israelul a decis să acționeze discret pentru a-și proteja interesele strategice. Ascensiunea lui Ahmed al-Sharaa, fost lider islamist cu legături vechi cu rețele jihadiste, a stârnit o profundă neîncredere la Ierusalim, care a privit noua conducere de la Damasc drept o amenințare latentă. În acest context, Israelul a ales să intervină indirect, sprijinind milițiile druze din sudul Siriei, considerate un potențial tampon împotriva consolidării unui stat sirian ostil.
O amplă analiză a jurnalistului de politică externă Patrick Wintour (The Guardian) arată că ordinea internațională construită după al Doilea Război Mondial se află într-un moment de ruptură profundă, iar rolul Statelor Unite în această degradare a devenit imposibil de ignorat. Sub administrația Trump, sistemul bazat pe reguli, instituții multilaterale și respectarea dreptului internațional a fost tratat nu ca un pilon al stabilității globale, ci ca o piedică în calea intereselor americane. Această schimbare nu a fost una accidentală, ci o opțiune politică asumată, cu efecte structurale asupra relațiilor internaționale.
Un nou proces deschis în Statele Unite aduce presiune suplimentară asupra marilor companii de inteligență artificială, în contextul disputelor privind drepturile de autor și antrenarea modelelor lingvistice mari. John Carreyrou, reporter de investigație la New York Times și autorul volumului Bad Blood, a depus, la 22 decembrie 2025, o acțiune în justiție la o instanță federală din California, alături de alți cinci autori. Pârâții sunt xAI, Anthropic, Google, OpenAI, Meta și Perplexity, acuzați că au folosit fără permisiune cărți protejate de drepturi de autor pentru antrenarea sistemelor de IA.
Războiul civil brutal din Sudan se prelungește de mai bine de doi ani și jumătate, a strămutat milioane de oameni și a provocat moartea a peste 150.000 de persoane, devenind unul dintre cele mai sângeroase conflicte din lume în prezent.
În decembrie 2025, forțele paramilitare ale Forțelor de Sprijin Rapid par să câștige teren, capturând un important câmp petrolier din centrul Sudanului și forțând retragerea Forțelor Armate Sudaneze din orașe-cheie din vestul țării.
Utilizarea inteligenței artificiale drept sursă de sprijin emoțional și pseudo-terapie cunoaște o expansiune rapidă, alimentată de singurătate, digitalizare accelerată și accesul limitat la servicii de sănătate mintală. Tot mai mulți utilizatori percep chatboții de tip IA nu doar ca instrumente tehnice, ci ca prieteni, confidenți sau chiar terapeuți disponibili permanent.
Binecunoscutul analist George Friedman arată într-un articol recent că publicarea Strategiei de securitate națională a Statelor Unite a adus în prim-plan o tensiune veche, dar evitată sistematic: presupunerea Europei că ordinea geopolitică născută după Al Doilea Război Mondial, inclusiv garanțiile de securitate americane, este permanentă. Documentul sugerează că această relație strategică este depășită. Din perspectiva europeană, mesajul este perceput drept o „trădare”. În realitate, acesta scoate la lumină o criză profundă, generată de dependența de securitatea oferită de Washington și de incapacitatea continentului de a-și construi propriile mecanisme de apărare.
Interviul profesorului Radu Gologan, acordat publicației Totul Despre Mame, conturează ideea principală că excelența educațională nu dispare, ci se concentrează, devenind accesibilă unui număr mai mic de elevi, în timp ce școala riscă să piardă contactul cu majoritatea copiilor prin metode rigide și mesaje greșite transmise de adulți. Cu o experiență începută în 1978 și cu 17 ani în fruntea lotului olimpic de matematică al României, Gologan oferă o analiză realistă a schimbărilor din educație.
Owais Hammam se plimba în apropierea locuinței sale din Khirbet Bani Harith, în Cisiordania, pe 3 decembrie 2025, când, potrivit relatărilor din presă, a fost răpit de coloniști evrei. Timp de mai multe ore, într-o colonie din apropiere, palestinianul în vârstă de 18 ani ar fi fost supus unor bătăi repetate, umilințelor și hărțuirii. Militari israelieni ar fi fost implicați în incident, înainte ca tânărul să fie eliberat în cele din urmă în dimineața următoare. Hammam a fost internat în spital cu multiple răni și traume psihologice severe.
Într-un articol publicat în Politico, Laura Thornton, directoare pentru programele de democrație la Institutul McCain, arată că în numeroase capitale și cercuri politice din afara Statelor Unite se conturează tot mai clar percepția că SUA nu mai sunt un partener previzibil și de încredere, ci un actor care generează instabilitate și vulnerabilități. Această schimbare de imagine nu este una teoretică, ci se reflectă în experiențe concrete ale aliaților și partenerilor tradiționali ai SUA, în special în Europa Centrală și de Est.
Piața globală a uleiului de măsline extravirgin a devenit una dintre cele mai vulnerabile la fraudă alimentară, pe fondul creșterii accelerate a cererii și al prețurilor record. Cu o valoare de peste 14,6 miliarde USD în 2023 și o proiecție de aproape 19,8 miliarde USD până în 2032, acest produs a căpătat statut de marfă premium, ceea ce a stimulat apariția unor practici ilegale pe scară largă.
Roblox funcționează astăzi nu doar ca platformă de jocuri, ci ca un ecosistem economic care expune minorii la riscuri financiare, psihologice și de securitate. Datele și investigațiile arată efecte clare: milioane de copii sunt atrași într-o economie virtuală dificil de înțeles și ușor de exploatat. Platforma înregistrează aproximativ 150 de milioane de utilizatori activi zilnic, dintre care peste 30 de milioane au vârsta de 13 ani sau mai mică.
Fostul procuror general Augustin Lazăr lansează un avertisment privind degradarea independenței justiției și cere intervenția urgentă a Ministerului Public, după apariția documentarului Recorder. Într-un mesaj public, Lazăr susține că slăbirea sistemului judiciar este rezultatul unei voințe politice deliberate, manifestate încă din perioada 2017–2020, cu efecte directe asupra luptei anticorupție.
Au trecut mai puțin de două lunide când forțele speciale americane l-au capturat pe liderul autoritar venezuelean, Nicolás Maduro, într-un raid...
Piața energiei din România funcționează astăzi într-un amestec de reguli de stat și mecanisme de piață care se suprapun și se încurcă reciproc....
Publicarea documentelor asociate lui Jeffrey Epsteina oferit o imagine detaliată asupra unei lumi în care puterea, banii și influența au funcționat ca un...