Cum s-a schimbat Venezuela după capturarea lui Nicolás Maduro
Au trecut mai puțin de două lunide când forțele speciale americane l-au capturat pe liderul autoritar venezuelean, Nicolás Maduro, într-un raid...
Un set de înregistrări audio obținute de Rise Project dezvăluie un episod de abuz de putere în Ministerul Transporturilor. Cristian Anton, la acel moment șef de cabinet al ministrului și actual director al Autorității Rutiere Române, îi agresează verbal pe doi inspectori ISCTR Timiș, convocați la București sub pretextul unei discuții cu ministrul. În biroul ministerial, Anton îi amenință direct pe inspectori: „Eu vă băteam, mă!”, reproșându-le că ar fi contestat autoritatea fratelui său, Marius Anton, numit în vară la conducerea ISCTR Timiș, fără experiență în domeniu.
Într-un articol de opinie pe G4Media, jurnalistul Cristian Pantazi arată de ce Cătălin Predoiu, actualul ministru de interne, este un personaj-cheie în dezastrul din justiție și de ce, probabil, nu va fi demis.
Slăbirea garanțiilor de securitate din partea SUA și extinderea operațiunilor ucrainene împotriva flotei petroliere rusești cresc presiunea asupra României, una dintre cele mai expuse țări NATO la o posibilă reacție a Rusiei. Declarația oficială a secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, conform căreia SUA „nu vor interveni cu trupe” și vor furniza doar arme, reduce credibilitatea umbrelei americane în regiune, o vulnerabilitate directă pentru România.
La începutul invaziei ruse, aliații occidentali s-au confruntat cu o dilemă majoră: cum pot direcționa zeci de miliarde către un stat aflat sub asediu, fără ca o parte din bani să se piardă în diverse mecanisme de corupție? Soluția impusă Kievului a fost instituirea unor consilii de supraveghere independente, populate cu experți străini, capabile să monitorizeze cheltuielile, să aprobe numiri și să blocheze aranjamentele dubioase în marile companii de stat. Dar o investigație recentă arată că în ultimii patru ani administrația președintelui Volodimir Zelenski a subminat sistematic aceste mecanisme.
Mâine, 7 decembrie, sunt alegeri pentru funcția de primar-general al Bucureștiului. Aproape toți candidații relevanți s-au bazat în campanie, se pare, pe publicitatea electorală și evitarea, pe cât posibil, a oricăror contexte în care ar fi putut fi puși în dificultate. Daniel Băluță, Ciprian Ciucu și Anca Alexandrescu au refuzat participarea la dezbateri electorale cu principalii contracandidați, preferând să participe la emisiuni cu, de regulă, jurnaliști prietenoși și să se auto-promoveze în mediul online în funcție de buget și posibilități (reclamă plătită sau clipuri promovate pe propriile canale). Dar ce nu doresc, în fapt, candidații să ajungă la alegători?
România plătește scump lipsa unei infrastructuri integrate, iar traficul a devenit una dintre principalele frâne ale economiei. Sectorul transporturilor generează aproximativ 9,7% din PIB, însă infrastructura rutieră, feroviară și logistică rămâne fragmentată și depășită, ceea ce produce pierderi majore. În București, unde sunt înmatriculate peste 1,7 milioane de vehicule, la care se adaugă zilnic aproximativ 300.000 de mașini din județele limitrofe, aglomerația consumă timp și bani: un angajat pierde anual în trafic echivalentul a aproape 13 zile lucrătoare.
Amazon nu mai este doar un retailer global, ci arhitectul unei infrastructuri digitale care redefinește raporturile de putere din economie și împinge lumea către ceea ce economistul Yanis Varoufakis numește „tehnofeudalism”. Potrivit analizei, forța Amazon provine din controlul platformei Amazon Web Services (AWS), coloana vertebrală pe care operează nu doar firme din tehnologie, ci și sectoare esențiale precum transportul, sănătatea, educația, finanțele, media și administrația publică.
În ultimul deceniu, dreapta radicală europeană a trecut printr-o transformare profundă. Dacă înainte era asociată cu figuri excentrice, limbaj inflamator și apariții neglijente, astăzi liderii ei adoptă o imagine care să transmită disciplină și profesionism. Obiectivul este evident: intrarea în zona de putere, acolo unde partidele populiste au reușit deja să obțină succese remarcabile în Italia, Finlanda sau Cehia, unde sondajele îi împing în față în Franța, Germania și Marea Britanie, și unde influența lor în Parlamentul European devine tot mai vizibilă.
În imaginarul global, budismul rămâne mai ales o filosofie a liniștii interioare: meditație, compasiune, renunțare. Principiul ahimsa – non-vătămarea – este considerat pilonul său moral: nu doar să nu lovești, ci și să împiedici violența altora. Dalai Lama, Gandhi, Martin Luther King Jr au întărit această imagine a nonviolenței active. Dar, în ultimele decenii, în mai multe țări din Asia de Sud și de Sud-Est, budismul a fost reconfigurat.
Iranul traversează în 2025 cel mai dificil moment din ultimele decenii, un an în care șocurile militare, prăbușirea economică și disfuncțiile interne converg într-o criză fără precedent. Perspectivele unui nou acord nuclear cu Washingtonul păreau reale la începutul anului, însă bilanțul de la final este sumbru: programul nuclear a fost distrus în atacurile cu bombe din iunie, apărarea aeriană a fost grav afectată de loviturile israeliene, iar pierderea unor comandanți și oameni de știință cheie a lăsat goluri greu de acoperit în structura de securitate a țării.
Europa funcționează pe baza unui model economic care nu mai corespunde realităților globale. Avertismentul vine de la președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care subliniază că blocul european rămâne vulnerabil din cauza dependenței de state terțe atât pentru comerț, cât și pentru securitate.
Le Monde descrie cum arată astăzi viața judecătorului francez de la Curtea Penală Internațională (CPI), Nicolas Guillou, care a fost pus sub sancțiuni americane printr-o decizie luată de Donald Trump pe 20 august și căruia i s-au impus nenumărate interdicții, inclusiv în Europa, în ce privește accesul la sistemul bancar ori utilizarea conturilor pe diverse platforme/ aplicații.
Într-un articol de opinie publicat pe Contributors.ro, Adrian Antohi scrie că externalizarea tot mai frecventă a activităților de scriere către IA schimbă felul în care gândim și comunicăm. Instrumentele generative produc rapid texte corecte și bine structurate, ceea ce îi determină pe mulți utilizatori să renunțe la efortul propriu de a formula idei. Scrisul, însă, rămâne un proces profund uman, care ne obligă să ordonăm informația, să alegem cuvintele potrivite și să ne clarificăm gândurile.
Într-un articol de opinie pentru NYTimes, cunoscutul analist de politică externă Thomas L. Friedman vorbește despre trei probleme mari: „Partidul Republican are astăzi o problemă cu neonaziștii pe care refuză să o confrunte. Stânga progresistă are astăzi o problemă cu susținătorii Hamas pe care refuză să o confrunte. Iar poporul evreu și Israelul au o problemă cu coloniștii evrei radicali pe care refuză să o confrunte”.
Un foto-reportaj The Guardian arată că la trei decenii de la desprinderea violentă de Republica Moldova, Transnistria rămâne una dintre cele mai enigmatice și izolate regiuni ale Europei de Est. În timp ce războiul din Ucraina redesenează fragilul echilibru al fostului spațiu sovietic, acest teritoriu îngust de pe malul estic al Nistrului – locuit de aproximativ 450.000 de oameni – continuă să existe într-un vid politic și juridic, nerecunoscut de niciun stat membru ONU, nici măcar de Rusia, care menține totuși aici circa 1.500 de soldați.
Într-un articol de opinie publicat pe Contributors.ro, Gabriel Andreescu, disident anticomunist și activist român, scrie că sesizarea parchetului de către CSM cu privire la afirmațiile Oanei Gheorghiu referitoare la pensiile magistraților reprezintă ceea ce se numea „denunț calomnios”. În plus, precizează Andreescu, prin acest „denunț”, CSM ridiculizează ideea de justiție independentă.
Un nou documentar difuzat în această seară în Marea Britanie scoate la iveală mărturii tulburătoare ale unor soldați ai armatei israeliene (IDF), care descriu o prăbușire completă a normelor morale și a regulilor de angajare în timpul operațiunilor militare din Fâșia Gaza. Potrivit acestora, civili au fost uciși în mod arbitrar, la discreția ofițerilor din teren, iar regulile legale au fost practic suspendate.
Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, a declanșat în ultimele luni o epurare fără precedent în rândul conducerii militare, concediind sau marginalizând peste douăzeci de generali și amirali. Mișcările sale bruște și adesea neexplicate au zguduit ierarhia armatei americane și au alimentat temeri privind politizarea instituției.
Într-un articol publicat pe Hotnews, jurnalistul Cristian Andrei reia subiectul banilor prin care se plătește presa pentru știri favorabile de către principalele partide, PSD și PNL, arătând că liderii acestor partide refuză să respecte legea și să facă publice aceste date, invocând clauze de confidențialitatea impuse de patronii media. Jurnalistul susține că nici justiția nu ajută, tergiversând deciziile pe acest subiect, singura speranță fiind un nou regulament UE, care reglementează publicitatea politică.
Fondatorul fondului Bridgewater Associates, miliardarul Ray Dalio, a lansat un nou avertisment sumbru privind structura economiei americane. Într-un discurs susținut la Fortune Global Forum din Riad, el a declarat că Statele Unite se sprijină tot mai mult pe productivitatea unei elite restrânse — aproximativ 1% dintre angajați — în timp ce majoritatea populației devine tot mai puțin competitivă.
La 22 de ani după ce Vladimir Putin l-a arestat spectaculos pe oligarhul Mihail Hodorkovski – gest simbolic prin care și-a consolidat controlul asupra economiei și puterii politice –, Rusia revine la același punct de tensiune. Hodorkovski, aflat acum în exil la Londra, este din nou acuzat de Kremlin, de data aceasta de complot pentru răsturnarea ordinii constituționale.
Alegerile parlamentare de duminică, 26 octombrie, vor decide soarta experimentului economic radical lansat de președintele Argentinei, Javier Milei. Pentru libertarianul sprijinit de Donald Trump, miza este menținerea controlului asupra Congresului, condiție esențială pentru a-și continua reforma de piață liberă.
Într-un articol de opinie referitor la recenta respingere a legii pensiilor magistraților de către CCR, Gabriel Andreescu, cunoscut activist român pentru drepturile omului și specialist în domeniul științelor politice, disident anticomunist român, arată că „Sugestia că independenţa magistraţilor ar avea legătură cu salariul şi cu vârsta, întrucât salariile şi pensiile ridicate îi salvează pe magistraţi de corupţie, are o asemenea insolenţă, încât reprezintă un motiv de scoatere din magistratură”.
O analiză a Deutsche Welle semnată de Sabina Fati arată că „Greva magistraților salvează săptămânal câte un mare corupt în tăcerea complice a procurorului-șef, a șefului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar și a liderilor de la Cotroceni și de la Palatul Victoria.
Donald Trump a fost primit cu ovații în Israel, unde a aterizat chiar în momentul eliberării primilor ostatici de către Hamas. Mulțimile din Tel Aviv i-au scandat numele, iar în Knesset unii parlamentari au purtat șepci roșii în stil MAGA. Premierul Benjamin Netanyahu l-a numit „cel mai mare prieten pe care Israelul l-a avut vreodată la Casa Albă”, iar discuțiile despre o nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace au reapărut.
Două dintre cele mai respectate voci sceptice de pe Wall Street, Ray Dalio și Nassim Nicholas Taleb, avertizează că Statele Unite se îndreaptă spre o criză financiară auto-provocată, generată de explozia datoriei publice. Fondatorul Bridgewater Associates, Ray Dalio, compară ritmul actual al împrumuturilor federale cu perioada premergătoare celui de-Al Doilea Război Mondial.
Stabilitatea economică globală se confruntă în prezent cu trei riscuri majore, care ar putea afecta creșterea și piețele financiare la nivel mondial: tarifele comerciale impuse de SUA, bula speculativă în sectorul inteligenței artificiale și nivelurile record ale datoriei publice și private.
La opt luni de la începerea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, un sondaj realizat în rândul a 50 de foști înalți oficiali ai Departamentului de Justiție și ai Casei Albe de către NYTimes – jumătate republicani, jumătate democrați – descrie o prăbușire fără precedent a independenței sistemului juridic american.
La începutul invaziei din februarie 2022, Rusia părea o putere militară net superioară, pregătită să înfrângă rapid Ucraina. Realitatea s-a dovedit opusă: ofensiva s-a împotmolit, trupele ruse au fost respinse, iar imaginea unei armate moderne s-a prăbușit.
Conform Natashei Sarin, profesor de drept și fost consilier pe probleme economice la Casa Albă, economia Statelor Unite funcționează pe două viteze: cea alimentată de inteligența artificială și restul sectoarelor.
Începând cu ianuarie 2025, administrația Trump a implementat reforme semnificative în domenii precum impozitele, sănătatea, imigrația și educația, având un impact direct asupra cetățenilor americani.
Au trecut mai puțin de două lunide când forțele speciale americane l-au capturat pe liderul autoritar venezuelean, Nicolás Maduro, într-un raid...
Piața energiei din România funcționează astăzi într-un amestec de reguli de stat și mecanisme de piață care se suprapun și se încurcă reciproc....
Publicarea documentelor asociate lui Jeffrey Epsteina oferit o imagine detaliată asupra unei lumi în care puterea, banii și influența au funcționat ca un...