Într-un articol de opinie pentru NYTimes, cunoscutul analist de politică externă Thomas L. Friedman vorbește despre trei probleme mari: „Partidul Republican are astăzi o problemă cu neonaziștii pe care refuză să o confrunte. Stânga progresistă are astăzi o problemă cu susținătorii Hamas pe care refuză să o confrunte. Iar poporul evreu și Israelul au o problemă cu coloniștii evrei radicali pe care refuză să o confrunte”.
Alte idei exprimate de autor:
• Neonaziștii din tabăra republicană vor o Americă albă și creștină. Coloniștii radicali din Cisiordania vor un stat evreiesc de la râul Iordan până la Marea Mediterană, fără arabi palestinieni pe cât posibil. Iar jihadiștii Hamas vor un stat islamic în Palestina, de la același râu la aceeași mare, fără evrei israelieni pe cât posibil.
• Fiecare grup folosește cel mai rău comportament al celorlalți drept justificare și combustibil pentru propriile viziuni distorsionate. Neonaziștii republicani exploatează condamnarea globală a comportamentului violent al coloniștilor israelieni din Cisiordania, dincolo de excesele Israelului în Gaza, ca pe o justificare pentru antisemitism. Coloniștii evrei și cei din guvernul israelian care îi sprijină folosesc cruzimea Hamas ca pe o justificare pentru propriile atacuri ilegale împotriva palestinienilor din Cisiordania. Hamas a invocat ceea ce pretindea a fi eforturile israeliene de a prelua Moscheea Al Aqsa din Ierusalim — al treilea loc sfânt al Islamului — precum și abuzurile împotriva palestinienilor în închisorile israeliene și violența armatei israeliene și a coloniștilor asupra palestinienilor din Cisiordania, ca parte a justificării pentru masacrul asupra evreilor israelieni din 7 octombrie.
• Asistăm, afirmă Friedman, la o destrămare a ordinii liberale și umaniste care a dominat democrațiile occidentale după Al Doilea Război Mondial.
• Pastorul și teologul luteran anti-nazist Dietrich Bonhoeffer, spânzurat de Hitler cu puțin timp înainte ca lagărul său să fie eliberat de americani, este adesea citat pentru implicațiile morale ale unui asemenea comportament: „Tăcerea în fața răului este ea însăși un rău. Dumnezeu nu ne va considera nevinovați. Să nu vorbești înseamnă să vorbești. Să nu acționezi înseamnă să acționezi”.
• Jurnalistul mai arată că până la Vance și Trump nu am mai văzut antisemitismul normalizat pentru a încerca să rămână la putere. Nu am mai văzut supremațiști evrei stabilind politica de apărare a Israelului. Nu am mai văzut demonstrații pro-palestiniene care să ofere un cec în alb Hamas după masacrul asupra civililor israelieni.
Citiți întreg articolul pe NYTimes