Conform Natashei Sarin, profesor de drept și fost consilier pe probleme economice la Casa Albă, economia Statelor Unite funcționează pe două viteze: cea alimentată de inteligența artificială și restul sectoarelor.
Începând cu instalarea administrației Trump, deciziile economice controversate — tarife vamale nemaiîntâlnite de un secol sau tentative de intervenție asupra Rezervei Federale — au fost întâmpinate cu avertismente severe din partea economiștilor.
Totuși, piețele și indicatorii macroeconomici au rezistat surprinzător de bine. Prăbușirea bursieră din aprilie, cauzată de tarifele impuse sub pretextul „Zilei Eliberării”, a fost urmată de reveniri spectaculoase, indicele S&P 500 marcând deja 30 de recorduri în acest an.
Explicația nu ține de politicile administrației, ci de o forță economică independentă de acestea: investițiile masive în inteligență artificială. În centrul acestei dinamici se află un aflux de capital fără precedent.
„Economia este susținută de un boom remarcabil al investițiilor în inteligența artificială. O estimare credibilă sugerează că investițiile de capital pentru IA ar putea atinge 2% din produsul intern brut în 2025, față de cel mai probabil mai puțin de 0,1 la sută în 2022. Pentru a oferi o idee privind amploarea, asta înseamnă că echivalentul a aproximativ 1.800 de dolari per cetățean american vor fi investiți anul acesta în IA”.
Această injecție de capital a devenit o pernă de protecție politică. Guvernul continuă să mărească tarifele comerciale până aproape de nivelurile din aprilie, vicepreședintele cere implicarea administrației în deciziile Rezervei Federale, iar șeful Biroului de Statistică a Muncii a fost concediat după un raport nefavorabil privind ocuparea forței de muncă. Aceeași logică riscantă e aplicată și altor domenii, ca și cum succesul sectorului IA ar permite ignorarea vulnerabilităților cronice.
În același timp, economia non-tech resimte presiuni clare. Tarifele sporesc inflația și frânează creșterea. Angajările stagnează, iar șomajul în rândul tinerilor a ajuns la 10,5% — cel mai ridicat nivel din ultimii aproape zece ani, excluzând perioada pandemiei. Blocarea imigrației complică suplimentar perspectivele de dezvoltare, în condițiile în care proiecțiile anterioare mizau pe o creștere economică cu 3% mai mare până în 2034 datorită unui aflux demografic care acum nu se mai produce.
„Fără aceste investiții, creșterea economică din acest an ar fi putut să se situeze în jur de 1 la sută. În schimb, este probabil să ajungă la aproape dublu. Doar șapte mari companii tehnologice sunt responsabile pentru aproape 60 la sută din câștigurile indicelui S&P 500 din acest an”.
Această dependență generează riscuri sistemice. Boomul IA nu creează suficiente locuri de muncă pentru a compensa declinul altor sectoare. Iar dacă investițiile migrează masiv către centre de date și infrastructura digitală, alte industrii pot rămâne fără capital — fenomen asemănător cu deriva investițională din anii ’90, când banii au inundat startup-urile dot-com în detrimentul producției.
Pe termen scurt, inteligența artificială maschează consecințele politicilor incoerente. Pe termen mediu, riscurile variază de la bulă speculativă și crize financiare până la șomaj și creșterea inegalităților. Inovația poate propulsa economia, dar nu poate compensa la infinit pentru erori politice sistemice.
Sursa: NYTimes