La 22 de ani după ce Vladimir Putin l-a arestat spectaculos pe oligarhul Mihail Hodorkovski – gest simbolic prin care și-a consolidat controlul asupra economiei și puterii politice –, Rusia revine la același punct de tensiune. Hodorkovski, aflat acum în exil la Londra, este din nou acuzat de Kremlin, de data aceasta de complot pentru răsturnarea ordinii constituționale.
• Serviciul Federal de Securitate (FSB) susține că Hodorkovski și alți 22 de membri ai Comitetului anti-război ar plănui o lovitură de stat. În realitate, spun analiștii, aceste acuzații arată frica din interiorul regimului: o teamă crescândă de prăbușire economică, de contestare internă și de pierdere a controlului.
• După ani de rezistență aparentă în fața sancțiunilor, economia Rusiei începe să dea semne serioase de oboseală. Dobânzile record, de peste 16%, paralizează investițiile, iar datoria corporativă din sectorul apărării – estimată la circa 190 de miliarde de dolari – riscă să provoace un efect de domino bancar. Băncile au finanțat producția militară fără verificări de credit, transformând industria de armament într-o „groapă neagră” de datorii. Oficialii ruși recunosc tot mai des dificultățile: „Multe companii nu mai pot rambursa creditele”, avertiza în vară directorul Sberbank, German Gref.
• Scăderea veniturilor din petrol agravează situația. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au redus semnificativ producția, iar China și India – principalii cumpărători – și-au limitat importurile. Prețul benzinei a crescut cu 40%, iar în unele regiuni s-a ajuns la raționalizare. Fondul național, principalul tampon bugetar, s-a subțiat la mai puțin de jumătate din nivelul de dinainte de război. Deficitul public pentru 2025 este estimat la 2,6% din PIB – de cinci ori mai mult decât prognoza inițială. Pentru a acoperi golurile, guvernul crește TVA-ul și lansează noi obligațiuni interne, însă costul împrumuturilor a explodat, iar băncile nu mai au lichidități.
• În paralel, mici focare de protest au reapărut. La Sankt Petersburg, sute de oameni au cântat recent un cântec interzis care cerea înlăturarea lui Putin – un gest rar într-o țară dominată de frică. Totuși, opoziția reală rămâne în exil. Hodorkovski, fost deținut politic și critic neîmpăcat al Kremlinului, consideră că regimul trăiește o „anxietate a succesiunii”: dacă Putin moare sau este înlăturat, nu există un succesor legitim. „Avem un prim-ministru numit, nu ales, o justiție numită de Putin și un parlament rezultat din alegeri falsificate”, spune el.
• Khodorkovski vede însă o altă amenințare pe termen lung: prăbușirea tehnologică. Izolarea și sancțiunile au blocat accesul la inovație, transformând Rusia într-o economie arhaică, dependentă de China. Beijingul rămâne principalul cumpărător de petrol, dar nu acționează ca un aliat necondiționat: a reintrodus taxe pe cărbunele rusesc și inundă piața rusă cu oțel și automobile ieftine. Companiile locale, precum Avtovaz, se prăbușesc sub presiunea importurilor, iar Kremlinul recunoaște că „modelul de creștere și-a atins limita”.
• În timp ce economia internă se destabilizează, relațiile externe devin tot mai tensionate. Donald Trump, revenit la Casa Albă, a schimbat tonul față de Moscova. După o perioadă de apropiere, noul președinte american a început să aplice sancțiuni directe împotriva giganților Rosneft și Lukoil și a amenințat băncile internaționale care procesează plățile pentru exporturile rusești. Efectul a fost imediat: China și India au redus achizițiile, iar prețul petrolului rusesc s-a prăbușit.
• Pentru prima dată din 2022, Rusia resimte cu adevărat greutatea izolării. „Se simte o panică reală”, spune Timothy Ash, analist la Chatham House. Kremlinul are tot mai puține opțiuni: nu poate opri războiul fără să pară învins, dar nici nu mai poate susține financiar conflictul.
• În acest context, propaganda și represiunea devin singurele instrumente de control. Kremlinul intensifică arestările, extinde lista „agenților străini” și fabrică dosare de trădare împotriva opozanților. Este un mecanism reflex, tipic regimurilor autoritare aflate în defensivă. „Când se simt amenințați, cresc numărul celor declarați extremiști”, explică Vladimir Milov, fost vice-ministru al energiei, aflat acum în exil.
• Dar frica nu mai e suficientă pentru a ascunde criza. Nivelul de trai scade, inflația lovește în gospodării, iar costurile războiului devin imposibil de disimulat. Rusia nu se mai poate baza pe o economie „de război” finanțată artificial prin datorii și pe o populație resemnată.
• Trump pare să fi înțeles că momentul de vulnerabilitate a sosit. După ce l-a acuzat pe Zelenski că împiedică pacea, președintele american și-a schimbat radical poziția: „Putin trebuie să încheie acest război. Economia lui se va prăbuși curând”.
• Pentru prima dată în două decenii, Rusia pare aproape de o ruptură internă reală. Nu este vorba doar despre economie, ci despre un regim care își pierde busola – prins între nevoia de control total și realitatea unei puteri care se fisurează.
Sursa: TheTelegraph