Utilizarea inteligenței artificiale drept sursă de sprijin emoțional și pseudo-terapie cunoaște o expansiune rapidă, alimentată de singurătate, digitalizare accelerată și accesul limitat la servicii de sănătate mintală. Tot mai mulți utilizatori percep chatboții de tip IA nu doar ca instrumente tehnice, ci ca prieteni, confidenți sau chiar terapeuți disponibili permanent.
• Datele indică dimensiunea fenomenului. Un studiu exploratoriu realizat pe un eșantion de 20 de persoane cu vârsta peste 60 de ani care au interacționat cu ChatGPT timp de două săptămâni arată că participanții au considerat chatbotul ușor de utilizat și reconfortant din punct de vedere emoțional, unii raportând o legătură afectivă cu acesta.
• În același timp, generația Z, cu vârste între 13 și 28 de ani, este afectată de singurătate în proporție de 50,8% după pandemie și folosește instrumente IA în aproximativ 70% din cazuri, ceea ce explică popularitatea acestor soluții digitale.
• În România, contextul este accentuat de accesul limitat la psihoterapie. Serviciile decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt insuficiente, iar unii pacienți ajung, în practică, la o singură ședință pe lună. În acest vid, IA devine o opțiune rapidă și gratuită.
• Specialiștii avertizează însă că inteligența artificială nu funcționează într-un cadru clinic sau etic. Chatboții pot valida emoții și comportamente fără filtrare profesională, pot oferi sfaturi eronate și nu beneficiază de confidențialitate legală. În aceste condiții, IA poate fi cel mult un instrument complementar, nu un substitut sigur al terapiei umane.