Trump propune reclasificarea marijuanei în SUA, cu efecte majore asupra industriei și cercetării
Administrația de la Washington a anunțat pe 18 decembrie 2025 o schimbare importantă de direcție în politica federală privind marijuana (canabis), o...
Mii de persoane au ieșit în stradă în Groenlanda și Danemarca pentru a protesta față de declarațiile și planurile președintelui american, Donald Trump, privind preluarea Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Manifestațiile au avut loc atât în capitala Danemarcei, Copenhaga, cât și în Nuuk, capitala Groenlandei.
Israelul a intrat într-un diferend public cu administrația americană privind arhitectura politică a planului american de gestionare a încetării focului din Gaza. Guvernul de la Ierusalim a anunțat că va ridica obiecții la Washington față de componența nou-înființatului Comitet executiv pentru Gaza destinat administrării armistițiului dintre Israel și Hamas.
Donald Trump l-a invitat pe președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, să fie membru fondator al Consiliului de Pace pentru Gaza, ceea ce marchează o mutare diplomatică semnificativă a Statelor Unite în dosarul israeliano-palestinian. Anunțul a fost făcut la 17 ianuarie 2026 de autoritățile de la Ankara și se bazează pe o scrisoare primită cu o zi înainte, în care Trump se prezintă drept „președinte fondator” al noii structuri.
Președintele SUA, Donald Trump a emis, în această săptămână, o serie de grațieri și comutări de pedepse care au reaprins dezbaterea privind folosirea discreționară a prerogativei prezidențiale privind grațierea. Printre cazurile cele mai controversate se numără cel al Adrianei Camberos, o infractoare condamnată pentru fraudă, eliberate pentru a doua oară prin intervenția directă a lui Trump.
Președintele american, Donald Trump, a anunțat pe contul său de TruthSocial intenția de a impune tarife vamale semnificative mai multor state europene, condiționând ridicarea acestora de un acord privind achiziția Groenlandei de către Statele Unite. Potrivit lui Trump, Danemarca, statul care exercită suveranitatea asupra Groenlanda, ar fi beneficiat timp de decenii de acces preferențial la piața americană fără a oferi o contraprestație adecvată. El susține că interesul crescând al China și al Rusia pentru regiunea arctică transformă Groenlanda într-un element critic pentru securitatea Statelor Unite și a „lumii libere”.
Planurile discutate la Bruxelles pentru accelerarea extinderii Uniunii Europene printr-o formă de aderare cu drepturi de vot limitate au scos la iveală diviziuni între statele candidate. Noua abordare ar permite intrarea în Uniunea Europeană înainte de acordarea tuturor prerogativelor decizionale, în special a dreptului de veto.

Într-o amplă analiză privind modul în care lumea se raportează la principalii actori politico-militari, Consiliul European pentru relații externe arată, printre altele, că doar 16% din UE10 mai cred că Statele Unite reprezintă un aliat, reflectând schimbarea de poziție a Casei Albe față de Europa, un procent mai mare, 20%, raportându-se la SUA ca la un rival/adversar.
Un tribunal din Seul l-a condamnat vineri pe fostul președinte al Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, la cinci ani de închisoare, într-o primă hotărâre legată de tentativa sa eșuată de a impune legea marțială în decembrie 2024. Instanța a stabilit că Yoon a mobilizat ilegal serviciul prezidențial de securitate pentru a bloca executarea unui mandat de arestare emis pe numele său, obstrucționând astfel ancheta privind decretarea legii marțiale.
Practic nu trece zi fără ca Donald Trump să nu spună ceva despre preluarea de către SUA a Groenlandei, de bună voie sau prin forță. Lumea cu bun-simț este stupefiată, pentru că atât Danemarca, cât și Groenlanda nu s-au opus niciodată cooperării mai strânse, indiferent de domeniu, cu SUA. În acest context au apărut două teorii care justifică acest interes bizar al președintelui american pentru Groenlanda, ambele având la sursă doi miliardari americani: Ronald Lauder și Peter Thiel.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a transmis că trimiterea unor trupe europene în Groenlanda nu va influența intenția președintelui american, Donald Trump, de a prelua controlul asupra insulei arctice. Danemarca, sub suveranitatea căreia se află teritoriul autonom al Groenlandei, a anunțat o suplimentare a prezenței sale militare pe insulă și exerciții militare împreună cu alte state membre NATO, printre care Franța, Suedia, Norvegia și Germania.
Documente guvernamentale consultate de Politico arată că serviciile de informații din Serbia au colaborat cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) pentru a testa dispozitive acustice de mare putere, cunoscute ca „tunuri sonore” sau „Long-Range Acoustic Devices” (LRAD), pe câini, la două săptămâni după protestele antigovernamentale din Belgrad, din 15 martie 2025. Testele au avut loc pe un teren folosit de Agenția de Informații a Serbiei (BIA) şi au urmărit evaluarea efectelor emisiilor acustice asupra „organismelor biologice”, câinii fiind aleşi datorită sensibilităţii lor la sunete puternice.
Vineri, 15 ianuarie 2026, președintele american Donald Trump a primit-o la Casa Albă pe lidera opoziției din Venezuela, María Corina Machado, într-o întâlnire față în față care a durat puțin peste o oră. În timpul discuțiilor, ea i-a oferit lui Trump medalia primită în octombrie anul trecut pentru Premiul Nobel pentru Pace, într-un gest simbolic de recunoștință pentru rolul său în evenimentele din Venezuela. Trump a postat pe rețelele sociale că a primit medalia cu apreciere, deși comitetul Nobel a reiterat că premiul nu poate fi transferat, împărțit sau revocat.
Presiunea asupra Groenlandei se menține pe agenda lui Donald Trump, care folosește orice ocazie pentru a-și anunța intenția de a obține controlul asupra insulei, în pofida opoziției ferme din partea Danemarcei, Groenlandei și a Congresului american. Casa Albă susține că un transfer al suveranității ar întări NATO și ar consolida apărarea antirachetă în Arctica, integrând insula în proiectul „Golden Dome”, element central al noii viziuni de securitate a administrației Trump. Stupefacția europeană are la bază două elemente centrale: Danemarca nu a refuzat extinderea prezenței americane în Groenlanda, iar afirmațiile lui Trump, conform căreia în jurul insulei sunt vase rusești și chineze nu are nicio bază faptică.
Alegerile parlamentare din Ungaria programate pentru 12 aprilie 2026 conturează cel mai serios risc de pierdere a puterii pentru Viktor Orbán după 15 ani de dominație politică neîntreruptă. Datele indică un avantaj clar pentru partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, cu 49% intenție de vot, față de 37% pentru Fidesz, o diferență de 12 puncte procentuale menținută de aproape un an.
Departamentul de Stat al SUA va suspenda, începând cu 21 ianuarie, procesarea vizelor pentru cetățenii a 75 de state. Măsura, descrisă ca „fără termen”, vizează țările ale căror cereri de viză nu vor mai fi acceptate până la finalizarea unei reevaluări a procedurilor de verificare și filtrare. Rusia și Iran se află pe listă, însă Ucraina nu figurează între statele afectate. Conform purtătorului de cuvânt Tommy Piggott, decizia ar fi legată de riscul ca unii solicitanți să devină „povară pentru sistemul de beneficii publice”.
În plin context al represiunii violente declanșate de autoritățile iraniene împotriva protestelor interne, informații obținute de Reuters indică implicarea directă a unor forțe armate kurde în tentative de traversare a graniței din Irak spre Iran. Potrivit a trei surse familiare cu situația, inclusiv un oficial iranian de rang înalt, grupări kurde separatiste înarmate au încercat să pătrundă în Iran în ultimele zile, profitând de instabilitatea generată de proteste.
Tensiunile din Orientul Mijlociu au intrat într-o fază critică, după ce mai mulți oficiali europeni au declarat că o intervenție militară a Statelor Unite în Iran este probabilă și ar putea avea loc într-un interval foarte scurt. Evaluările europene vin pe fondul retragerii preventive a unor cadre americane din bazele militare din regiune și al avertismentelor directe transmise de Teheran. Doi oficiali europeni, citați sub protecția anonimatului, au afirmat că semnalele diplomatice și militare indică o decizie aproape luată la Washington. Unul dintre aceștia a estimat că o intervenție ar putea avea loc în următoarele 24 de ore, subliniind nivelul ridicat de alertă în capitalele occidentale.
ACLED (Armed Conflict Location&Event Data), o organizație non-profit independentă care analizează și indexează violențele armate din lume, arată că în ultimul an peste 240.000 de persoane din întreaga lume au fost ucise în violențe legate de conflicte, în timp ce peste 800 de milioane de oameni sunt expuși conflictelor. Palestina, Mexic și Ucraina sunt cele mai periculoase locuri din lume.
Iran a transmis aliaților Statelor Unite din Orientul Mijlociu că va lovi bazele americane amplasate pe teritoriile lor în cazul unei intervenții militare directe a SUA. Declarația, făcută pentru Reuters de un oficial iranian sub protecția anonimatului, vine pe fondul amenințărilor repetate ale președintelui Donald Trump privind sprijinirea protestatarilor iranieni.
Protestele iranienilor împotriva Republicii Islamice au devenit un spectacol obișnuit în ultimele zeci de ani. Fiecare protest pare mai mare, mai curajos și mai plin de speranță. Totuși, de fiecare dată, sistemul rezistă. Protestele începute pe 28 decembrie au fost declanșate de o criză economică, în special de prăbușirea rialului iranian și inflația galopantă. Spre deosebire de mișcările de protest anterioare, acum sunt în stradă oameni din medii economice și etnice diverse.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că orice stat care desfășoară activități comerciale cu Iranul va plăti un tarif de 25% pentru comerțul cu Statele Unite. Anunțul, făcut pe Truth Social, survine în contextul marilor proteste anti-guvernamentale din Iran și al discuțiilor de la Washington privind posibile reacții, una dintre acestea fiind intervenția militară, din nou, în Iran.
În ianuarie 2026, Croația a început să trimită primele citații pentru serviciul militar obligatoriu, reluat pentru prima dată după ce fusese desființat în 2008, înainte de aderarea la NATO. Aproximativ 1 200 de tineri bărbați au primit scrisori prin care sunt chemați să efectueze două luni de instrucție militară de bază. Decizia vine după ce autoritățile au constatat că armata Croată are sub 15 000 de militari activi, considerat insuficient în fața amenințărilor de securitate din regiune.
Europa intră în 2026 într-o situație de vulnerabilitate accentuată, confruntându-se simultan cu presiuni externe, o conducere fragilă și un mediu internațional tot mai puțin cooperant. Normele politice și instituționale care au susținut stabilitatea europeană timp de decenii se erodează constant, în timp ce marile puteri din exterior profită de slăbiciunile interne ale continentului.
La mai mult de două luni după semnarea unui acord de încetare a focului între Israel și Hamas, distrugerile în Gaza nu s-au oprit. O analiză aThe New York Times pe baza imaginilor din satelit arată că peste 2.500 de clădiri au fost demolate după intrarea în vigoare a armistițiului, în ciuda promisiunilor de reducere a operațiunilor militare.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, într-un interviu pentru jurnaliști britanici, că ar vota „da” într-un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, dacă un astfel de vot popular ar fi organizat. Ea a motivat această poziție prin dificultățile cu care se confruntă țara în contextul geopolitic actual, susținând că pentru un stat mic este tot mai greu să reziste ca democrație și ca entitate suverană pe termen lung, într-o regiune marcată de presiuni externe.
Relatări recente din sudul și estul Ucrainei arată o transformare profundă a sistemului educațional impus de Rusia în zonele ocupate. Elevi, părinți și specialiști în drepturile omului descriu o școală construită pe militarism, propagandă și o politică agresivă de rusificare care urmărește să șteargă identitatea ucraineană.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, susține că Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare crearea unei forțe militare permanente de 100.000 de militari și o reformă politică amplă a modului în care este gestionată apărarea la nivel comunitar. Declarațiile sale au fost făcute duminică, în cadrul unei conferințe de securitate din Suedia.
Administrația președintelui Donald Trump a intensificat conflictul cu Rezerva Federală, printr-o acțiune care ridică semne serioase de întrebare privind independența politicii monetare din Statele Unite. Amenințarea cu o posibilă inculpare penală a președintelui Fed, Jerome Powell, marchează o escaladare rar întâlnită în relația dintre puterea executivă și banca centrală.
O investigație efectuată de TheMarker și Haaretz, în colaborare cu Citizen Lab, dezvăluie existența unei operațiuni digitale de influență, derulate din Israel și finanțate indirect de către această țară, cu scopul de a promova imaginea lui Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului. Rețeaua, activă pe platforme precum X și Instagram, a folosit conturi false, instrumente de inteligență artificială și strategii coordonate pentru a amplifica mesajele pro-monarhiste în limba persană.
Premierul italian, Giorgia Meloni, a declarat vineri că Europa ar trebui să numească un trimis special pentru a purta discuții cu Rusia, în contextul eforturilor de a opri războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina. Propunerea ei se aliniază declarațiilor președintelui francez, Emmanuel Macron, care luna trecută pledase pentru reluarea dialogului cu Moscova. Kremlinul notează că Vladimir Putin s-a arătat „gata să se angajeze în discuții”.
Deși președintele american, Donald Trump, a transmis explicit că „este important să fie menținut fericit”, continentul african s-a remarcat printr-o reacție fermă și unitară împotriva capturării liderului venezuelean, Nicolás Maduro. Operațiunea americană, justificată de Trump prin Doctrina Monroe și de refuzul lui Maduro de a se preda, a fost condamnată de guverne africane și de principalele organizații regionale, într-un contrast evident cu reacțiile ezitante ale Europei și Americii Latine.
Administrația de la Washington a anunțat pe 18 decembrie 2025 o schimbare importantă de direcție în politica federală privind marijuana (canabis), o...