Trump propune reclasificarea marijuanei în SUA, cu efecte majore asupra industriei și cercetării
Administrația de la Washington a anunțat pe 18 decembrie 2025 o schimbare importantă de direcție în politica federală privind marijuana (canabis), o...
În plin context al represiunii violente declanșate de autoritățile iraniene împotriva protestelor interne, informații obținute de Reuters indică implicarea directă a unor forțe armate kurde în tentative de traversare a graniței din Irak spre Iran. Potrivit a trei surse familiare cu situația, inclusiv un oficial iranian de rang înalt, grupări kurde separatiste înarmate au încercat să pătrundă în Iran în ultimele zile, profitând de instabilitatea generată de proteste.
Tensiunile din Orientul Mijlociu au intrat într-o fază critică, după ce mai mulți oficiali europeni au declarat că o intervenție militară a Statelor Unite în Iran este probabilă și ar putea avea loc într-un interval foarte scurt. Evaluările europene vin pe fondul retragerii preventive a unor cadre americane din bazele militare din regiune și al avertismentelor directe transmise de Teheran. Doi oficiali europeni, citați sub protecția anonimatului, au afirmat că semnalele diplomatice și militare indică o decizie aproape luată la Washington. Unul dintre aceștia a estimat că o intervenție ar putea avea loc în următoarele 24 de ore, subliniind nivelul ridicat de alertă în capitalele occidentale.
ACLED (Armed Conflict Location&Event Data), o organizație non-profit independentă care analizează și indexează violențele armate din lume, arată că în ultimul an peste 240.000 de persoane din întreaga lume au fost ucise în violențe legate de conflicte, în timp ce peste 800 de milioane de oameni sunt expuși conflictelor. Palestina, Mexic și Ucraina sunt cele mai periculoase locuri din lume.
Iran a transmis aliaților Statelor Unite din Orientul Mijlociu că va lovi bazele americane amplasate pe teritoriile lor în cazul unei intervenții militare directe a SUA. Declarația, făcută pentru Reuters de un oficial iranian sub protecția anonimatului, vine pe fondul amenințărilor repetate ale președintelui Donald Trump privind sprijinirea protestatarilor iranieni.
Protestele iranienilor împotriva Republicii Islamice au devenit un spectacol obișnuit în ultimele zeci de ani. Fiecare protest pare mai mare, mai curajos și mai plin de speranță. Totuși, de fiecare dată, sistemul rezistă. Protestele începute pe 28 decembrie au fost declanșate de o criză economică, în special de prăbușirea rialului iranian și inflația galopantă. Spre deosebire de mișcările de protest anterioare, acum sunt în stradă oameni din medii economice și etnice diverse.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că orice stat care desfășoară activități comerciale cu Iranul va plăti un tarif de 25% pentru comerțul cu Statele Unite. Anunțul, făcut pe Truth Social, survine în contextul marilor proteste anti-guvernamentale din Iran și al discuțiilor de la Washington privind posibile reacții, una dintre acestea fiind intervenția militară, din nou, în Iran.
În ianuarie 2026, Croația a început să trimită primele citații pentru serviciul militar obligatoriu, reluat pentru prima dată după ce fusese desființat în 2008, înainte de aderarea la NATO. Aproximativ 1 200 de tineri bărbați au primit scrisori prin care sunt chemați să efectueze două luni de instrucție militară de bază. Decizia vine după ce autoritățile au constatat că armata Croată are sub 15 000 de militari activi, considerat insuficient în fața amenințărilor de securitate din regiune.
Europa intră în 2026 într-o situație de vulnerabilitate accentuată, confruntându-se simultan cu presiuni externe, o conducere fragilă și un mediu internațional tot mai puțin cooperant. Normele politice și instituționale care au susținut stabilitatea europeană timp de decenii se erodează constant, în timp ce marile puteri din exterior profită de slăbiciunile interne ale continentului.
La mai mult de două luni după semnarea unui acord de încetare a focului între Israel și Hamas, distrugerile în Gaza nu s-au oprit. O analiză aThe New York Times pe baza imaginilor din satelit arată că peste 2.500 de clădiri au fost demolate după intrarea în vigoare a armistițiului, în ciuda promisiunilor de reducere a operațiunilor militare.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, într-un interviu pentru jurnaliști britanici, că ar vota „da” într-un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, dacă un astfel de vot popular ar fi organizat. Ea a motivat această poziție prin dificultățile cu care se confruntă țara în contextul geopolitic actual, susținând că pentru un stat mic este tot mai greu să reziste ca democrație și ca entitate suverană pe termen lung, într-o regiune marcată de presiuni externe.
Relatări recente din sudul și estul Ucrainei arată o transformare profundă a sistemului educațional impus de Rusia în zonele ocupate. Elevi, părinți și specialiști în drepturile omului descriu o școală construită pe militarism, propagandă și o politică agresivă de rusificare care urmărește să șteargă identitatea ucraineană.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, susține că Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare crearea unei forțe militare permanente de 100.000 de militari și o reformă politică amplă a modului în care este gestionată apărarea la nivel comunitar. Declarațiile sale au fost făcute duminică, în cadrul unei conferințe de securitate din Suedia.
Administrația președintelui Donald Trump a intensificat conflictul cu Rezerva Federală, printr-o acțiune care ridică semne serioase de întrebare privind independența politicii monetare din Statele Unite. Amenințarea cu o posibilă inculpare penală a președintelui Fed, Jerome Powell, marchează o escaladare rar întâlnită în relația dintre puterea executivă și banca centrală.
O investigație efectuată de TheMarker și Haaretz, în colaborare cu Citizen Lab, dezvăluie existența unei operațiuni digitale de influență, derulate din Israel și finanțate indirect de către această țară, cu scopul de a promova imaginea lui Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului. Rețeaua, activă pe platforme precum X și Instagram, a folosit conturi false, instrumente de inteligență artificială și strategii coordonate pentru a amplifica mesajele pro-monarhiste în limba persană.
Premierul italian, Giorgia Meloni, a declarat vineri că Europa ar trebui să numească un trimis special pentru a purta discuții cu Rusia, în contextul eforturilor de a opri războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina. Propunerea ei se aliniază declarațiilor președintelui francez, Emmanuel Macron, care luna trecută pledase pentru reluarea dialogului cu Moscova. Kremlinul notează că Vladimir Putin s-a arătat „gata să se angajeze în discuții”.
Deși președintele american, Donald Trump, a transmis explicit că „este important să fie menținut fericit”, continentul african s-a remarcat printr-o reacție fermă și unitară împotriva capturării liderului venezuelean, Nicolás Maduro. Operațiunea americană, justificată de Trump prin Doctrina Monroe și de refuzul lui Maduro de a se preda, a fost condamnată de guverne africane și de principalele organizații regionale, într-un contrast evident cu reacțiile ezitante ale Europei și Americii Latine.
Statele Unite au efectuat sâmbătă o serie de lovituri aeriene de amploare împotriva Statului Islamic în Siria, continuând astfel campania declanșată în decembrie ca răspuns la uciderea a doi soldați americani și a unui interpret civil. Operațiunea recentă a implicat aproximativ 20 de avioane de atac, printre care F-15E, A-10 și aeronave AC-130J, sprijinite de drone MQ-9 Reaper și avioane F-16 ale Iordaniei. Potrivit Comandamentului Central al SUA, au fost lansate peste 90 de bombe și rachete asupra a cel puțin 35 de ținte.
Un posibil acord prin care Turcia ar deveni membră a pactului de apărare reciprocă semnat anul trecut între Pakistan și Arabia Saudită indică o schimbare notabilă în arhitectura de securitate a Orientului Mijlociu și Asiei de Sud. Negocierile sunt avansate, iar un acord este considerat foarte probabil de surse implicate în discuții. Mișcarea ar crea o alianță trilaterală cu potențial semnificativ militar, economic și diplomatic.
Un raport al Biroului ONU pentru Drepturile Omului, publicat pe 7 ianuarie a.c., detaliază impactul asfixiant al legilor, politicilor și practicilor Israelului asupra fiecărui aspect al vieții cotidiene a palestinienilor din Cisiordania ocupată, inclusiv Ierusalimul de Est. Raportul avertizează că Israelul încalcă dreptul internațional care obligă statele să interzică și să eradicheze segregarea rasială și apartheidul.
Protestele din Iran continuă să se extindă, iar medicii descriu o situație critică în mai multe spitale, în timp ce autoritățile intensifică avertismentele la adresa manifestanților. În ultimele zile, relatări anonime ale personalului medical au oferit o imagine sumbră: unități sanitare depășite de numărul mare de răniți și lipsă de chirurgi disponibili.
Partidele politice din Groenlanda au reacționat unitar la declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, reafirmând dreptul populației locale de a decide singură viitorul teritoriului. Cele cinci formațiuni reprezentate în parlamentul de la Nuuk, Inatsisartut, au transmis că Groenlanda nu dorește să devină nici americană, nici daneză, ci să rămână groenlandeză.
Donald Trump intenționează să viziteze Ungaria la invitația premierului Viktor Orbán în plină campanie electorală înaintea scrutinului crucial din aprilie 2026. Într-o scrisoare făcută publică de Orbán, Trump elogiază „epoca de aur a relațiilor americano-ungare” și exprimă dorința de a aprofunda cooperarea în domeniul apărării, al energiei și în lupta comună împotriva migrației ilegale.
Iranul a fost rupt de lume pe 9 ianuarie 2026, după ce autoritățile au oprit internetul și au blocat comunicațiile telefonice, într-un efort de a limita extinderea protestelor. Decizia a creat un blackout digital aproape total, reducând drastic informațiile care mai ies din stat. Apelurile internaționale nu s-au mai conectat, iar diaspora a rămas fără contact direct cu cei din interior. În paralel, cerul Iranului s-a închis. Datele din Dubai au confirmat anularea a cel puțin 17 zboruri între Dubai și Iran, în aceeași zi, 9 ianuarie 2026, pe fondul crizei de securitate și al restricțiilor impuse de regim. Alte curse regionale au fost suspendate, transformând izolarea informațională într-una fizică. Aeroporturile au rămas deschise doar parțial pentru operațiuni interne, dar legăturile externe au fost blocate aproape complet.
Venezuela a început eliberarea unor opozanți de marcă, activiști și jurnaliști încarcerați, într-un gest pe care guvernul interimar îl prezintă ca o mișcare pentru pace după capturarea fostului președinte Nicolás Maduro de către forțe americane la începutul lunii. Oficialii de la Caracas au anunțat că va fi pus în libertate un „număr semnificativ” de deținuți politici, inclusiv cetățeni venezueleni și străini.
Într-un interviu extins acordat The New York Times, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că singura limită reală asupra puterii sale globale este „propria moralitate”. El a sugerat că nu are nevoie să se ghideze după dreptul internațional, insistând că va decide singur când și cum se aplică aceste constrângeri.
Oficiali americani au discutat posibilitatea de a trimite plăți directe către locuitorii Groenlandei pentru a-i convinge să se desprindă de Danemarca și, eventual, să se alăture Statelor Unite, potrivit unor surse familiare cu negocierile interne. Sumele vehiculate ar varia, conform a două dintre surse, între 10.000 și 100.000 de dolari pentru fiecare dintre cei aproximativ 57.000 de rezidenți ai insulei.
Președintele SUA, Donald Trump, a decis să lase să avanseze în Congres un proiect bipartizan de sancțiuni care vizează țările ce continuă să facă afaceri cu Rusia. Potrivit senatorului republican Lindsey Graham, legislația ar putea ajunge la vot chiar săptămâna viitoare, după ce Trump a „dat undă verde” într-o întâlnire directă. Proiectul, elaborat de luni de zile de un grup mixt de republicani și democrați, prevede sancționarea statelor care cumpără energie de la Moscova, considerată o sursă de finanțare a războiului lansat împotriva Ucrainei în 2022.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că supravegherea americană asupra Venezuelei și controlul veniturilor din petrol ar putea dura „mult mai mult” de un an. În cadrul unui interviu, Trump a precizat că SUA va reconstrui economia Venezuelei „într-un mod foarte profitabil”, folosind resursele petroliere ale țării pentru a reduce prețurile internaționale la petrol și pentru a oferi fonduri guvernului interimar, condus de Delcy Rodriguez.
Statele Unite au preluat controlul asupra petrolierului Marinera, un vas sub pavilion rus considerat parte din aşa-numita „flotă-fantomă” folosită pentru a ocoli sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, au anunţat autorităţile americane.
Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a criticat dur politica externă a Statelor Unite, sub conducerea lui Donald Trump, avertizând că aceasta contribuie la erodarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Steinmeier a spus că Statele Unite, cândva un susținător principal al sistemului global, pun acum în pericol valorile democratice și, dacă tendința continuă, lumea s-ar putea transforma într-un „loc unde cei fără scrupule iau ce vor”. El a făcut referire în mod implicit la măsuri recente, precum înlăturarea lui Nicolás Maduro din funcția de președinte al Venezuelei, ca exemple de acțiuni care subminează cooperarea internațională.
Președintele SUA, Donald Trump, a decis să retragă Statele Unite dintr-un număr mare de organizații internaționale, ceea ce marchează o nouă etapă a unei politici externe centrate pe unilateralism și pe respingerea consensului internațional. Ordinul executiv semnat miercuri scoate SUA din zeci de organisme globale care se ocupă de securitate, comerț, drept internațional, energie și drepturile omului, multe dintre ele aflate sub umbrela ONU.
Administrația de la Washington a anunțat pe 18 decembrie 2025 o schimbare importantă de direcție în politica federală privind marijuana (canabis), o...