Informația: Pe timpul participării la Conferința națională RO 3.0 „Educație pentru nivelul următor. Învățământul se cuplează total la noul orizont al pieței muncii”, organizată de Antena 3 CNN în data de 23 septembrie a.c., ministrul educației, Daniel David, a declarat că sistemul de învățământ din România este subperformant și funcționează în continuare pe paradigme vechi.
Context:
• Oficialul a subliniat că metodele de predare, programa școlară și structura organizatorică sunt în mare parte neschimbate de zeci de ani, iar multe dintre reformele anunțate de-a lungul timpului au rămas doar la nivel de strategie.
• Declarațiile vin pe fondul unor rezultate îngrijorătoare la testele internaționale (precum PISA), care confirmă decalajele mari dintre elevii români și cei din alte state europene.
• Rezultatele României la testele internaționale PISA 2022 (cele mai recente) au fost considerate îngrijorătoare:
- matematică: elevii români au obținut 428 de puncte, cu mult sub media OECD de 472 de puncte. România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană.
- citire: scorul României a fost de 428 de puncte, comparativ cu media OECD de 476 de puncte. Mulți elevi întâmpină dificultăți în a înțelege texte simple sau în a face conexiuni logice.
- științe: România a înregistrat 428 de puncte, față de media OECD de 485 de puncte. Aceasta arată o capacitate redusă a elevilor de a aplica cunoștințele științifice în situații practice.
Probleme majore evidențiate de PISA:
- aproximativ peste 40% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional (nu pot interpreta și folosi eficient informația din texte, formule sau date științifice).
- România se află constant în grupul țărilor cu performanțe scăzute, alături de state precum Albania sau Bulgaria, mult sub nivelul țărilor vest-europene.
- elevii din sate obțin scoruri cu zeci de puncte mai mici decât cei din orașe, ceea ce reflectă inegalitatea accesului la resurse educaționale.
- față de ciclurile PISA anterioare (2012, 2015, 2018), România nu a înregistrat îmbunătățiri semnificative, ceea ce sugerează stagnarea reformelor.
• În plus, rata abandonului școlar rămâne ridicată, iar inegalitățile dintre mediul rural și cel urban persistă.
• România alocă doar 2,5% din PIB, faţă de media OECD de 4,7%.
• În plus, România trece printr-o criză a profesorilor, în special la materiile relevante: matematică, fizică și limba română.