Rata anuală a inflației în România a crescut semnificativ în trimestrul III 2025, ajungând la 9,6% în decembrie 2025, potrivit estimărilor BNR. Creșterea prețurilor este legată, în principal, de liberalizarea pieței energiei electrice în iulie, care a majorat facturile casnice și a adus aproape jumătate din nivelul inflației actuale, precum și de majorarea cotelor TVA și accizelor în august.
• Pe lângă acestea, costurile mai mari cu salariile în industria alimentară și serviciile de piață au contribuit la creșterea prețurilor, mai ales la alimente și servicii.
• Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale energiei și alimentelor, rămâne ridicată, semnalând presiuni persistente asupra economiei. În același timp, românii resimt o scădere a puterii de cumpărare: consumul populației a încetinit, salariile reale au stagnat, iar accesul la credite a fost mai lent. Investițiile private au rămas reduse, iar deficitul de cerere a continuat să se adâncească.
• BNR estimează că, pe măsură ce efectele șocurilor de vară se disipă, inflația va începe să scadă, atingând 3,7% la finalul lui 2026. Aceasta înseamnă că prețurile vor crește mai lent în anul următor, dar componentele fundamentale ale inflației, precum alimentele procesate și serviciile, vor rămâne la un nivel mai ridicat pentru o perioadă.
• Pentru a limita efectele asupra consumatorilor, BNR a menținut ratele dobânzilor la 6,50% pentru politica monetară și la 5,50–7,50% pentru facilități, încurajând stabilitatea prețurilor. Românii trebuie să se aștepte la scumpiri moderate în 2026, dar presiunile asupra bugetelor familiale vor continua, în special pentru energie și alimente.
Sursa: BNR