The Guardian arată că România oferă unul dintre cele mai surprinzătoare exemple din lume de decuplare între creșterea economică și poluare. De la căderea comunismului, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 75%, în timp ce economia s-a extins semnificativ. Noile proiecte energetice, precum parcurile solare uriașe și extinderea energiei nucleare, reflectă o transformare profundă a unei economii cândva dependente de cărbune și petrol.
Această schimbare este vizibilă în proiectele recente. În sudul țării se construiește una dintre cele mai mari centrale solare din Europa, cu o capacitate de 760 MW și un milion de panouri fotovoltaice, iar o instalație și mai mare, de 1 GW, este planificată în nord-vest. Acestea completează parcuri eoliene, extinderea duratei de viață a centralei nucleare de la Cernavodă și proliferarea panourilor solare pe clădiri. Împreună, aceste investiții au redus dramatic intensitatea emisiilor: fiecare unitate de PIB produce astăzi de aproape zece ori mai puține emisii decât în 1990.
Prima scădere majoră a emisiilor nu a fost rezultatul politicilor climatice, ci al prăbușirii economiei industriale comuniste. După 1989, multe fabrici energofage și mine au fost închise, iar producția industrială s-a redus drastic. Integrarea în Uniunea Europeană, în 2007, a accelerat procesul, impunând standarde de mediu mai stricte, introducând prețul carbonului și finanțând modernizarea sectorului energetic. În paralel, economia s-a orientat către servicii și tehnologii mai puțin poluante.
Transformarea a avut însă costuri sociale majore. Orașe miniere s-au depopulat, iar sute de mii de români au emigrat în căutarea unui loc de muncă. Pentru mulți, tranziția energetică nu a fost un progres, ci o pierdere a stabilității economice. Această experiență explică și reticența unei părți a populației față de politicile climatice ambițioase.
În prezent, România se află într-un punct critic. Pe de o parte, extinderea energiei regenerabile continuă, iar emisiile pe cap de locuitor sunt printre cele mai scăzute din Europa. Pe de altă parte, investițiile masive în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră și construirea de centrale pe gaz ridică întrebări despre direcția viitoare. Unele centrale pe cărbune au primit amânări pentru închidere, iar date preliminare indică o ușoară creștere a emisiilor în 2024.
România a demonstrat că decuplarea creșterii economice de emisii este posibilă și poate avea loc rapid. Totuși, o mare parte a progresului a rezultat din restructurare economică și modernizare, nu doar din politici climatice deliberate. Viitorul depinde de capacitatea țării de a continua investițiile în energie curată fără a repeta dependența de combustibili fosili și fără a lăsa în urmă comunitățile afectate de tranziție.
Sursa: TheGuardian