Noul primar al Capitalei, Ciprian Ciucu, s-a plâns recent de faptul că o foarte mare parte a șoferilor care parchează pe locurile de parcare din oraș marcate cu albastru (plată obligatorie), nu plătesc, în fapt, pentru timpul de staționare. Iar cei care sunt amendați, nu-și plătesc amenzile, iar Capitala nu are ce face, pentru că nu există cooperare cu Poliția Română și nu e clar cine deține respectivele mașini. O situația, desigur, ridicolă pentru o capitală a unei țări europene în secolul XXI. Dar aceasta este doar una dintre multiplele probleme în ce privește traficul și parcajul în București.
Pe cele mai multe străzi din București, în centru sau la periferie, sunt două tipuri de locuri de parcare: cu plată, pentru care oamenii plătesc câteva sute de lei pe an (cele de reședință) sau plătesc cu ora (cele marcate cu dungi albastre) și fără plată, adică spații nemarcate, dar pe care pe parchează pentru că... se poate.
Pe străduțele blocurilor din București găsești aproape peste tot această situație: pe o parte se parchează cu plată, pe trotuarul din partea cealaltă a străzii se parchează fără plată.
Parcarea haotică frizează uneori irealul prin anumite zone: de exemplu, sensul giratoriu din zona Eroilor este zilnic blocat de mașini parcate, fără nicio intervenție relevantă a poliției (dacă acționează vreodată, nu o face sistematic, pentru a descuraja parcarea acolo).
Atunci când nu găsesc un loc de parcare acolo unde doresc, unii șoferi opresc oriunde, inclusiv pe artere circulate, apăsând butonul care semnalează o avarie. De regulă, zonele de lângă spațiile comerciale unde se vând covrigi sunt blocate cu mașini oprite ilegal, pe avarie.
Compania municipală parking București este responsabilă de monitorizarea spațiilor marcate cu albastru. Poliția de parcările ilegale din celelalte spații publice. În mod evident, nicio instituție nu are vreo activitate relevantă în zona de responsabilitate, care să aibă vreun impact sesizabil cu privire la diminuarea haosului din traficul bucureștean.
Dat fiind nivelul de nerespectare a regulilor, cel puțin pe termen scurt, o campanie agresivă de a amenda parcarea ilegală ar aduce beneficii semnificative la bugetul celor care aplică amenzile.
În timp ce cele mai multe țări din Europa își schimbă radical filozofia/ abordarea cu privire la mașini, pare că în București concepția este cea din anii 2000: administrația să construiască mai multe parcări. Asta într-un oraș în care dezvoltarea imobiliară haotică de derulează nestingherită, orice spațiu disponibil transformându-se într-un bloc ce nu asigură suficiente spații de parcare locatarilor, care vor umple spațiile publice din proximitate, deja aglomerate.
Acestă percepție anacronică a unei părți, se pare, majoritare a populației Capitalei face ca multe apartamente să dețină 3-4 mașini, mii astfel de situații fiind la modul concret identificate în sectorul 6 de primarul Ciucu pe când era primar de sector, situație care în mod cert se regăsește în toate sectoarele orașului.
Numărul în creștere din ultimii ani de mașini electrice nu poate avea impact rezonabil asupra calității aerului, proporția lor fiind nesemnificativă.
Imaginea la ora 6.30 am din București este, cel mai probabil, ireală pentru un locuitor al unui oraș din Europa unde traficul nu reprezintă o problema atât de mare ca în București: orașul este deja blocat de mașini, în special în zona de periferie, de intrare în București, pe artere ca A1 (intrarea dinspre Pitești), DN1 sau A3 (intrarea dinspre Ploiești).
Lipsa unor lucrări de infrastructură relevante (cum impact real asupra traficului), lipsa de viziune a tuturor primarilor de după anii 90, lipsa de finanțare a Capitalei și mentalitatea învechită a populației, întreținută de administrații anacronice (care propun în continuarea parcări, pe care nu le pot însă crea) - toate fac din București un oraș cu trafic infernal și fără soluții realiste pe termen scurt și mediu pentru tot ansamblu de probleme asociate traficului: de la haos în trafic și parcări la aplicarea legii și construirea de infrastructură rutieră.