Administrația Trump ia în calcul mai multe opțiuni de natură militară împotriva Venezuela, vizând direct înlăturarea lui Nicolás Maduro și posibil preluarea controlului asupra infrastructurii petroliere. Deși președintele nu a luat încă o decizie, discuțiile interne includ atât atacuri asupra unităților militare care protejează regimul, cât și operațiuni ale forțelor speciale pentru capturarea sau eliminarea liderului venezuelean.
• O parte dintre consilierii săi – în special Marco Rubio și Stephen Miller – susțin intervenția, considerând că Maduro ar trebui forțat să părăsească puterea. Trump, însă, ezită, temându-se de un eșec care ar implica pierderi umane și costuri politice semnificative.
• Pentru a justifica o eventuală intervenție, Departamentul Justiției elaborează o argumentație legală ce se bazează pe desemnarea lui Maduro și a colaboratorilor săi ca membri ai „Cartel de los Soles”, considerat organizație narcoteroristă. Această clasificare ar permite acțiuni militare fără a cere aprobarea Congresului, ocolind regulile care interzic asasinarea liderilor străini. Totodată, administrația a dus deja o campanie de loviri cu drone asupra unor ambarcațiuni acuzate că transportă droguri, fără a prezenta dovezi convingătoare.
• Între timp, în Caraibe se desfășoară o importantă desfășurare militară americană: portavionul Gerald R. Ford și alte nave, bombardiere strategice B-52 și B-1, precum și unități speciale s-au poziționat în apropierea Venezuelei. Deși această mișcare poate fi o operațiune de presiune psihologică, ea pregătește și terenul pentru opțiuni mai agresive.
• Scenariile analizate variază de la lovituri aeriene asupra infrastructurii militare venezuelene, la misiuni de comando pentru neutralizarea lui Maduro, până la ocuparea unor aeroporturi și câmpuri petrolifere.
• Interesele energetice se află în centrul calculelor. Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, iar Trump întreabă repetat ce ar putea câștiga Statele Unite dintr-o intervenție.
• Chevron, una dintre puținele companii americane încă active în Venezuela, joacă un rol cheie, operând cu licențe negociate direct cu guvernul de la Caracas. Maduro a încercat să câștige bunăvoința Washingtonului oferind concesii petroliere extinse, dar propunerea a fost respinsă, iar ritmul pregătirilor militare a crescut.
• Dacă Trump ar ordona intervenția, riscurile ar fi de natură militară, diplomatică și politică internă. Nu există garanția că înlăturarea lui Maduro ar duce la stabilitate sau la instalarea unui guvern prietenos cu Statele Unite. În plus, un astfel de pas ar contrazice promisiunea electorală a lui Trump de a pune capăt „războaielor fără sfârșit”. Totuși, presiunile interne și calculul legat de resursele petroliere mențin opțiunea militară pe masa decidenților de la Washington.
Sursa: NYTimes