Informația: O investigație transfrontalieră realizată de consorțiul Eurovision News Spotlight, la care a participat și DW Fact Check, arată că Israelul cheltuie sume uriașe pentru propagandă, în special în Europa. Conform unor documente guvernamentale, cel puțin 42 de milioane de euro au fost alocați din iunie 2025 pentru campanii publicitare pe platforme precum YouTube și X.
• Strategia face parte din politica de diplomație publică israeliană cunoscută sub denumirea de „Hasbara”, menită să promoveze imaginea Israelului peste hotare.
• În aceeași zi în care organizația IPC (Integrated Food Security Phase Classification) a publicat un raport ce confirmă existența foametei în mari părți din Gaza, agenția israeliană de publicitate guvernamentală a lansat o campanie menită să contrazică aceste concluzii. Două videoclipuri difuzate pe canalul oficial de YouTube al Ministerului israelian de externe prezentau piețe pline și restaurante deschise în Gaza, cu mesajul: „Există mâncare în Gaza. Orice altă afirmație este o minciună”. Spoturile au acumulat peste 18 milioane de vizualizări, fiind difuzate în engleză, italiană, germană și poloneză.
• Analizele DW au arătat că imaginile folosite proveneau din conturile de social media ale unor restaurante și cafenele din Gaza, dar acestea confirmă că funcționau sporadic și se confruntau cu lipsuri severe de alimente și prețuri exorbitante. De exemplu, la Estkana Cafe, o vafă cu Nutella costa 25 de euro, iar un kilogram de zahăr era vândut cu circa 65 de euro. Un alt local, O2, afișa un preț de 12 euro pentru o clătită.
• Martorii locali confirmă situația dramatică. Riham Abu Aita, cofondatoarea platformei palestiniene „Kashif”, a relatat că o chiflă cu o singură bucată de falafel ajunsese să coste opt euro. Jurnalistul Majdi Fathi, autor al unor imagini cu tarabe de legume, a subliniat că fructele și legumele expuse erau la prețuri inaccesibile majorității locuitorilor.
• De cel puțin un an, un cont israelian de YouTube derulează campanii publicitare care discreditează agențiile ONU și contestă concluziile organizațiilor de supraveghere recunoscute internațional.
• DW a descoperit, de asemenea, un link sponsorizat care apărea în partea de sus a rezultatelor căutărilor pe Google pentru utilizatorii care introduceau termenul „foamete IPC”. Linkul ducea către o pagină a guvernului israelian care contesta metodologia IPC și o acuza de folosirea unor date denaturate.
• Potrivit Google, Israel a vizat spectatori din Germania, Austria, Italia, Polonia, Regatul Unit și Statele Unite.
• DW concluzionează că materialele israeliene sunt înșelătoare: existența unor restaurante deschise nu infirmă realitatea foametei. IPC confirmă că faza 5 a crizei alimentare – foametea propriu-zisă – se manifestă deja în Gaza și riscă să se extindă spre Deir al-Balah și Khan Younis.
• Experții EDMO consideră că scopul campaniilor este de a câștiga simpatia opiniei publice occidentale. Totodată, jurnaliști israelieni atrag atenția că negarea foametei echivalează cu „anti-jurnalism”, întrucât prezența unor magazine aprovizionate nu reflectă realitatea din enclavă, unde milioane de oameni se confruntă cu lipsuri dramatice.
• Și partea palestiniană depune eforturi pentru a-și prezenta cauza în nuanțe cât mai favorabile, de multe ori fiind imposibil de evaluat dacă informațiile vehiculate pe rețelele sociale sunt corecte sau reprezintă dezinformare.
• Pe fundalul acestui război informațional, bilanțul umanitar rămâne grav: peste 60.000 de palestinieni au murit, o treime fiind minori, potrivit autorităților sanitare din Gaza. Organizațiile internaționale califică situația drept o foamete „provocată de om”, în timp ce Israelul continuă să nege acuzațiile și să își apere campaniile de imagine.
Sursa: DW.com